Sporurile de 85% din Justiţie şi Sănătate, în vizorul ministrului Muncii. Ce alţi bugetari câştigă de 2-4 ori mai mult decât preşedintele Iohannis

Există categorii de angajaţi plătiţi din bugetul statului care au sporuri de 85% din salariul de bază, a spus ministrul Muncii Raluca Turcan. Oficialul a făcut referire şi la salariile uriaşe din alte instituţii, precum cele de la ANRE şi ASF.

Nivelul sporurilor la ora actuală reprezintă 13% din totalul cheltuielilor salariale, însă sunt categorii ocupaţionale pentru care acest nivel se ridică la 85%, ceea ce este foarte mult, a declarat, miercuri, ministrul Muncii Raluca Turcan.

"Per total cheltuieli salariale în momentul de faţă nivelul sporurilor reprezintă 13%, din analizele noastre, ceea ce nu ar fi neapărat foarte mult, însă sunt categorii ocupaţionale salariale pentru care nivelul sporurilor reprezintă 85%, ceea ce este foarte mult. Rolul nostru ca Ministerul al Muncii este să ne uităm la ce raportare se fac salariile în plată. Aceste sporuri există în primul rând în sistemul de sănătate şi sistemul de justiţie. Acolo sunt aceste sporuri de 85% şi de aceea vă spun că nu putem să le tratăm cu uşurinţă pentru că vorbim de fapt de fapt de sporuri care completează veniturile celor din sănătate care acum au fost în prima linie a combaterii pandemiei.

Şi pentru asta ne trebuie foarte multă precauţie şi înţelepciune şi să găsim nişte instrumente cu adevărat echitabile care să stimuleze", a declarat Raluca Turcan, la Antena 3.

Întrebată dacă poate confirma că se lucrează la o nouă lege a salarizării, Turcan a răspuns: "Da. Lucrul acesta l-am afirmat încă de la începutul mandatului".

Ministrul Muncii a menţionat că o lege a salarizării ar putea fi realizată în două luni, iar apoi vor fi invitate ministerele de linie. Ulterior proiectul va fi trimis la Parlament şi legea ar putea fi finalizată în aproximativ un an.

De asemenea, Turcan a susţinut că se intenţionează introducerea unei grile de salarizare pentru instituţii cu rol de reglementare precum Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energie (ANRE) sau Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

"În primul rând să se aştepte la o perioadă de evaluare, o perioadă în care în care în spaţiul public să vorbim mai mult despre rolul instituţiilor publice şi cum putem să le aducem mai aproape de oameni şi, de asemenea, cum să le creştem performanţa. În niciun caz să nu considere că le poartă gând rău, ci ne gândim cu toţii cum am putea face ca cei care lucrează în sistemul bugetar să fie mai motivaţi să aducă instituţia mai aproape de oameni.

De aceea, în privinţa salarizării n-am susţinut o abordare din aceasta hei-rupistă, în care să spunem "tăiem sporurile, că nu sunt necesare". Ci dimpotrivă, o abordare temeinică în care fiecare spor este analizat, încercat să fie clasat în categoria pentru care a fost creat. Dacă sporul respectiv este necesar poate fi păstrat, poate fi păstrat într-o sumă mai mică sau dacă nu e necesar poate fi eliminat", a afirmat Raluca Turcan.

Şeful statului încasează mai puţin de 180.000 lei/an

„Adevărul” a analizat ultimele declaraţii de avere ale şefilor din cele mai importante autorităţi de reglementare, cu roluri cheie de supraveghere a activităţii din domeniul energiei, comunicaţiilor şi asigurărilor, pe care le-am comparat cu venitul şefului statului de anul trecut, care a fost de 179.735 lei (echivalentul a 37.059 euro). Toate veniturile au fost echivalate la un curs valutar de 4,85 lei/euro.

Dumitru Chiriţă, preşedintele ANRE: peste 680.000 lei/an

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) verifică, supraveghează şi reglementează, inclusiv prin emiterea avizelor/licenţelor, atât firmele/companiile care activează în domeniul energiei electrice, cât şi pe cele de pe segmentul gazelor naturale.

Preşedintele instituţiei este Dumitru Chiriţă, care a încasat în 2019 nu mai puţin de 681.156 lei (echivalentul a 140.444 euro, calculat la un curs valutar de 4,85 lei/euro), conform ultimei sale declaraţii de avere depusă pe site-ul ANRE în luna iunie 2020. 

Indemnizaţia domnului Chiriţă de anul trecut a fost de 3,8 ori mai mare decât a şefului statului.

Adjunctul său, vicepreşedintele ANRE Zoltan Nagy-Bege, deţine, conform declaraţiei sale de avere, nu mai puţin de 13 conturi curente, depozite bancare şi fonduri de investiţii la Raiffeisen, Banca Transilvania, OTP Bank şi Metropolitan Life Pensii, dar şi titluri de valoare/obligaţiuni în România şi străinătate, remuneraţia încasată de la ANRE în 2019 ridicându-se la 601.026 lei (echivalentul a 123.923 euro). 

Zoltan Nagy – Bege deţine şi un Jaguar XF cumpărat în 2017. Venitul său de anul trecut a fost de 3,34 ori mai mare decât al preşedintelui României.

Cel de-al doilea adjunct al preşedintelui Dumitru Chiriţă, vicepreşedintele Mircea Man, a menţionat în declaraţia de avere remuneraţia primită de la ANRE pentru funcţia de director, respectiv 240.710 lei, menţionând că soţia sa câştigă din funcţia de director de agenţie BRD Târgu Lăpuş peste 50.000 de lei.
 

Şeful ANCOM, peste 528.000 lei/an

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei.

Conducerea ANCOM este asigurată de preşedintele Vlad Stoica şi vicepreşedinţii Eduard Lovin şi Bogdan Iana.

Declaraţia de avere a preşedintelui Vlad Stoica, depusă în noiembrie 2020, nu conţine şi veniturile, ci doar o casă de locuit în Buftea şi trei terenuri în Buftea şi Periş.

Predecesorul său, Sorin Grindeanu, a încasat însă în 2019 (conform declaraţiei de avere depusă în luna iunie 2020), suma de 528.221 lei (echivalentul a 108.911 euro) în 2019, venitul său fiind de aproape 3 ori mai mare decât al şefului statului.

Adjunctul său, vicepreşedintele Eduard Lovin, a încasat în 2019 „despăgubiri, plăţi compensatorii conform hotărâre judecătorească definitivă + salariat – indemnizaţie vicepreşedinte” suma de 485.310 lei (echivalentul a 100.064 euro), de 2,7 ori mai mult decât Klaus Iohannis.

În ce-l priveşte pe vicepreşedintele Bogdan Iana, acesta a încasat în 2019 de la ANCOM o indemnizaţie de 420.732 lei (echivalentul a 86.749 euro), conform declaraţiei sale de avere depusă în iunie 2020. Venitul acestuia a fost mai mult decât dublu (2,34 ori mai mult) faţă de cel înregistrat de şeful statului în 2019.

ASF stă pe un munte de bani

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) verifică, supraveghează şi reglementează cele mai importante pieţe financiare din România, respectiv pensiile private Pilonul II şi Pilonul III, piaţa asigurărilor (inclusiv RCA) şi piaţa de capital. Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară este format din Nicu Marcu - Preşedinte; Elena Doina Dascălu - Prim-vicepreşedinte, Gabriel Grădinescu - Vicepreşedinte - membru executiv - Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare, Cristian Roşu -  Vicepreşedinte - membru executiv - Sectorul Asigurări – Reasigurări şi Ştefan Daniel Armeanu - Vicepreşedinte - membru executiv - Sectorul Sistemului de Pensii Private.

Nicu Marcu a fost numit anul trecut preşedinte al ASF, astfel încât în declaraţia sa de avere pe 2019 sunt menţionate veniturile obţinute de la Curtea de Conturi - 317.159 lei şi salariul de la Academia de Studii Economice - 128.139 lei.

Însă precedesorul său, Leonardo Badea, încasa 816.982 lei pe an provenind din salariu ca preşedinte al ASF (580.205 lei), indemnizaţiile de şedinţă (203.268 lei) şi încă 33.509 lei plata concediului neefectuat.

Prim-vicepreşedintele Elena Doina Dascălu a încasat de la ASF o indemnizaţie de 664.831 lei (echivalentul a 137.079 euro), conform declaraţiei de avere din iunie 2020, domnia sa deţinând şi o „colecţie” de bijuterii, diferite inele, lanţuri, broşe, cercei, braţări din aur în greutate totală de 480 de grame, dobândite îân perioada 1996 – 2011, cu o valoare de 8.000 de euro. Venitul său din 2019 a fost de 3,7 ori mai mare decât al preşedintelui României.

Vicepreşedintele Gabriel Grădinescu, următorul în rang după Elena Doina Dascălu, a încasat  618.652 lei (echivalentul a 127.557 euro), are patru conturi curente şi depozite bancare la Banca Transilvania şi două maşini, o Dacia Logan şi un Hyundai Tucson.

Vicepreşedintele ASF Cristian Roşu a încasat în 2019 o indemnizaţie de 612.239 lei (echivalentul a 126.234 euro), din declaraţia sa de avere reieşind că deţine şi şase conturi şi carduri bancare la BCR şi Raiffeisen. În conturile de pensii private de la Allianz Ţiriac Pensii Private şi NN Pensii, domnia sa a strâns peste 280.000 de lei.

Deşi este vicepreşedinte al ASF în domeniul pensiilor private, Ştefan Daniel Armeanu surprinde nu doar prin veniturile obţinute în 2019 din diferite activităţi, inclusiv didactice şi de cercetare, ci şi prin numărul impresionant de imobile şi conturi bancare, enumerate în declaraţia sa de avere.

Împreună cu soţia sa, Armeanu a încasat în tot anul 2019 nu mai puţin de 895.376 lei (echivalentul a 184.613 euro), din care 123.163 lei din activităţi didactice şi de cercetare şi 638.466 lei indemnizaţia de la ASF.

Armeanu deţine 14 conturi şi depozite la BCR, două la ING Bank, două la Libra Bank, nouă la CEC Bank, iar la NN Pensii a strâns 13.789 lei.

Vicepreşedintele ASF pe sectorul pensiilor private are opt case/apartamente/spaţii comerciale şi de producţie în Bucureşti şi judeţele Argeş, Ialomiţa şi Vâlcea şi patru terenuri în zonele amintite.