STUDIU Dezvoltarea platformelor de ride-sharing nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, dimpotrivă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
car sharing

În medie, românii fac aproximativ 17 călătorii pe an cu taxiul şi 3 călătorii pe an prin intermediul platformelor de ride-sharing, astfel că dezvoltarea transportului alternativ nu a dus la scăderea industriei de taximetrie, dimpotrivă, aceasta a avut o uşoară creştere, arată un studiu efectuat de PwC România pentru Asociaţia „Coaliţia pentru Economia Digitală”.

„Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în Bucureşti şi Ilfov, numărul de licenţe de taxi a crescut uşor (aproximativ 4%), iar venitul operaţional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în acelaşi interval. Prin urmare, creşterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activităţii firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite de acestea”, a arătat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanţă pentru Management, coordonatorul studiului.  

Potrivit studiului, ulterior intrării pe piaţă locală a platformelor de mobilitate urbană, s-a observat o creştere accelerată a numărului companiilor cu activitate de transport persoane. Astfel, în timp ce în perioada 2004-2014, numărul firmelor transportatoare a crescut cu o medie de 3% pe an, în perioada 2014- 2018 numărul acestora a crescut în medie cu 17% pe an, cea mai mare creştere înregistrându-se în 2017 (42% fata de 2016), în anticiparea introducerii obligativităţii şoferilor de a colabora cu platformele de mobilitate urbana prin intermediul unei firme.

„Această creştere a numărului de micro-întreprinderi şi PFA-uri care au activitate de transport se traduce şi într-o mai mare transparenţă şi fiscalizare a acestei activităţi, fapt care este în beneficiul consumatorilor, dar şi al autorităţilor, care au venituri bugetare mai mari ca urmare a dezvoltării platformelor digitale de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

Piaţa de ride-sharing, doar o cincime din piaţa totală de transport urban privat

Astfel, piaţa locală de ride-sharing reprezintă 21% din piaţa totală de transport urban privat, iar piaţa totală a platformelor de mobilitate urbană (care include şi contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) reprezintă 44% din total, facilitând accesul românilor la servicii de transport urban privat şi suplinind o nevoie de mobilitate urbană neadresată de modalităţile tradiţionale de transport urban.

Potrivit studiului, numărul de şoferi de ride-sharing reprezintă 21% (aproxiamtiv 20 mii) din totalul numărului de şoferi de transport urban privat, în vreme ce şoferii de taxi care folosesc aplicaţii de mobilitate urbană (e.g. Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aproximativ 22 mii). În continuare, numărul de şoferi de taxi care nu folosesc nicio aplicaţie de mobilitate urbană este semnificativ (aproximativ 54 mii).  Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piaţa totală de servicii de transport urban privat.

Potrivit studiului, piaţa locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1,587 milioane de lei, din care piaţa de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicaţiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane de lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane de lei.

În plus, studiul arată că activitatea platformelor de mobilitate urbana generează beneficii economice directe şi indirecte de peste 1 miliard de lei anual, fiind complementară serviciilor de taximetrie şi avand un impact sistemic pozitiv. Astfel, beneficiile directe, reprezentate de taxele şi impozitele plătite de către operatorii de transport ce utilizează aceste platforme digitale de mobilitate, sunt de 304 milioane de lei anual, în vreme ce beneficiile indirecte, care reprezintă gradul de multiplicare in economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, sunt de 781 milioane de lei.

„Densitatea auto din România cunoaşte o creştere semnificativă - numărul de autovehicule raportat la mia de locuitori. Spre exemplu, în Bucureşti aceasta este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reuşit să ţină pasul cu această creştere a parcului auto. Acest lucru face ca Bucureştiul să fie între cele 5 cele mai congestionate oraşe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu maşina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiţii normale de trafic, ceea ce se traduce prin 57 de minute timp de călătorie suplimentar datorat traficului congestionat per şofer zilnic, sau 218 ore anual suplimentare petrecute în maşini. Dincolo de timpul pierdut în maşini, acest fapt pune şi serioase probleme de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din Bucureşti fiind dublu faţă de cel maxim recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În aceste condiţii, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, acestea venind să acopere un necesar neacoperit al pieţei de mobilitate urbană”, a declarat Bogdan Belciu.

La nivel global, piaţa de e-hailing este estimată în prezent la 61 de miliarde de dolari şi este de aşteptat ca aceasta să crească până la 218 miliarde de dolari la orizontul anului 2025, pe fondul accelerării urbanizării, al dezvoltării tehnologiei digitale şi conexiunilor 5G, dar şi al presiunilor puse de schimbările climatice, care va face ca o parte tot mai mare a populaţiei să abandoneze sistemul deţinerii individuale a autovehiculelor, îndreptându-se către sisteme de car-sharing şi servicii de e-hailing pentru a-şi satisface necesarul de transport. Astfel, se estimează că în Europa va avea loc o schimbare structurală în distribuţia sistemelor de mobilitate până în 2030, stocul de maşini fiind prognozat să se reducă de la 280 de milioane la 200 de milioane, crescând totodată adopţia maşinilor electrice şi autonome.

Viitorul mobilităţii urbane va fi caracterizat de:

-          Electricitate - Creşterea ponderii autovehiculelor electrice;

-          Autonomie - Apariţia autovehiculelor autonome;

-          Partajare - Creşterea ponderii sistemelor de car-sharing;

-          Conectivitate - creşterea numărului de autovehicule conectate cu multipli senzori şi dispozitive de comunicaţie

-          Actualizare anuală - Modelul de proprietate al autovehiculelor se va schimba, nefiind necesar ca acestea sa fie achiziţionate la valoarea întreagă, ci plătite în sume mici per folosire/închiriate sub planuri financiare de tip PCP (personal contract purchase)

„Într-o lume într-o schimbare tot mai accelerată generată în principal de evoluţia tehnologiei digitale, viitorul mobilităţii urbane se leagă şi de dezvoltarea platformelor digitale de car-sharing şi e-hailing. România ar trebui să profite de pe urma tehnologiei digitale şi să adopte prevederi legislative care să încurajeze dezvoltarea acestui domeniu, atenuând totodată problemele legate de poluare şi congestia traficului. Studiul nostru arată că adoptarea unui astfel de cadru legislativ deschis pentru aceste platforme, aşa cum aplică majoritatea statelor europene, ar genera beneficii adiţionale pentru economie în perioada 2020-2023 în valoare de peste 1,1 miliarde de lei”, a punctat Bogdan Belciu.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite