Tot mai multe firme îşi închid porţile în întreaga lume. Cât de gravă este situaţia, inclusiv în România

Creşterea economică va deveni treptat insuficientă pentru foarte multe companii din mai multe ţări din cauza creşterii costurilor de producţie, a (re)finanţării şi a provocărilor structurale, consideră Euler Hermes într-un amplu raport asupra insolvenţelor la nivel global.

Indicele Global de Insolvenţă, care acoperă 43 de ţări, însumând 83% din PIB-ul mondial, va prezenta în anul 2018 o creştere de + 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, estimare susţinută de cele mai recente date disponibile. 

Euler Hermes prevede că 20 de ţări din totalul de 43 vor înregistra în 2018 mai multe insolvenţe decât în 2017. 

Trei factori explică acest rezultat: în primul rând, un context macroeconomic mai slab pentru unele ţări; în al doilea rând, punerea în aplicare a unor noi tipuri de proceduri de insolvenţă şi curăţarea registrelor comerţului prin procedurile oficiale de insolvenţă în alte câteva ţări; şi, în al treilea rând, dar mai semnificativ, utilizarea procedurilor de insolvenţă în China.

În opinia Euler Hermes, trendul ascendent al insolvenţelor va continua în 2019 (+ 6% faţă de anul precedent). Se preconizează că cele mai multe economii, în special cele avansate, vor reveni la ritmul de creştere a PIB-ului care s-a dovedit a fi necesar pentru a stabiliza nivelul insolvenţelor (+1,7% pentru Europa de Vest) şi chiar vor depăşi acest ritm. 

Cu alte cuvinte, creşterea economică va deveni treptat insuficientă pentru un număr mare de companii din mai multe ţări în ceea ce priveşte costurile de producţie, costurile (re)finanţării şi provocările structurale. 

De facto, scăderea cererii măreşte vulnerabilitatea companiilor cu costuri fixe ridicate şi a firmelor cu probleme legate de stocurile mari sau cerinţele în ceea ce priveşte capitalul de lucru. În acelaşi timp, sfârşitul perioadei în care finanţările se obţineau cu uşurinţă creşte vulnerabilitatea sectoarelor care înregistrează datorii mari şi, în general, a companiilor cu grad mare de îndatorare.

În acest context, Euler Hermes prognozează că 2 din 3 ţări vor înregistra o creştere a numărului insolvenţelor în rândul societăţilor comerciale în 2019 (faţă de 2 din 5 în 2018) şi 1 din 2 ţări va înregistra mai multe insolvenţe în 2019 decât cele înregistrate în medie în perioada 2003-2007, înainte de criza financiară din 2008. 

Ţările care au prezentat o activitate dinamică de înfiinţare de companii noi în ultimii ani s-ar putea confrunta cu un volum suplimentar de insolvenţe provenite din rândul companiilor tinere prea slabe pentru a supravieţui. 

În acelaşi timp, riscul înregistrării de insolvenţe majore rămâne ridicat, cu un trend ascendent, după ce s-a concretizat deja printr-un număr semnificativ de insolvenţe în 2018. 

Într-adevăr, primele trei trimestre ale anului 2018 au indicat alte 247 de insolvenţe în rândul companiilor mari – cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Acesta este un număr relativ stabil de cazuri comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2017 (-9 insolvenţe majore), dar reprezintă totuşi o agravare în ceea ce priveşte cifra de afaceri cumulată (+14,5 miliarde de euro, atingând 105,8 miliarde de euro), care ar putea avea un efect serios de domino asupra furnizorilor de-a lungul lanţurilor de aprovizionare. 

În acest sens, în anul 2018 cele mai afectate sectoare au fost construcţiile (cu 41 de insolvenţe majore în trimestrele 1-3), comerţul cu amănuntul (39) şi industria agroalimentară (24), Europa de Vest (106), Asia (68) şi Europa Centrală şi de Est (42) fiind regiunile cele mai afectate.

România: creştere a insolvenţelor cu +3% în 2019

Euler Hermes estimează o scădere a numărului de insolvenţe în România cu -3% în 2018, în timp ce în 2019 se aşteaptă o creştere a insolvenţelor cu +3%. Reducerea numărului de insolvenţe în 2018 vine în contextul unui an anterior, 2017 atipic în care frecvenţa insolvenţelor creştea pentru prima dată după 3 ani de “recesiune”. Privind atent la evoluţia insolvenţelor pe sectoare, se poate spune că 2018 a fost mai prielnic activităţilor legate de agricultură (-21% vs ianuarie – noiembrie 2017) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (-4%), dar mai potrivnic agenţilor economici din sectorul tranzacţiilor imobiliare (+43%), cât şi a hotelurilor şi restaurantelor (+13%).

Europa Centrală şi de Est: tendinţe divergente

În contextul mai larg al regiunii Europei Centrale şi de Est, numărul insolvenţelor a înregistrat o semi-stagnare, dar evoluţia fiecărei ţări în cadrul regiunii a fost divergentă, astfel, România, Ungaria şi Cehia au scăderi ale numărului de insolvenţe, în timp ce Polonia şi Turcia au raportat creşteri de +5%.

Pentru 2018 indexul insolvenţelor aferent regiunii Europei Centrale şi de Est (din care face parte şi România) este aşteptat să se situeze la o valoare nominală de 258 (259 la 2017), în timp ce pentru 2019 Euler Hermes estimează o creştere de +4% până la valoarea de 268. 

Rusia, Turcia şi Slovacia vor fi principalele ţări care vor contribui la deteriorarea indexului, contrabalansarea venind dinspre Cehia şi Ungaria unde se vor înregistra scăderi de aproximativ -10%.  

Pentru România, creşterea de +3% ar reprezenta 264 de insolvenţe noi, dar această estimare este direct influenţată de evoluţia indicatorilor macroeconomici, cât şi de stabilitatea mediului fiscal.

Europa de Vest: regresul care a început în 2018 va continua în 2019

În Europa de Vest, tendinţa descendentă în domeniul insolvenţelor înregistrate între 2014 şi 2017 s-a încheiat în 2018, cu o revenire a indicelui regional de insolvenţă de +2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Această revenire rezultă din mai mulţi factori: 

(i) o creştere notabilă în Regatul Unit (+12% faţă de anul precedent), ceea ce confirmă faptul că incertitudinile legate de Brexit au contribuit la o frânare a dezvoltării afacerilor, în pofida menţinerii valorilor PIB; 

(ii) o stabilizare în Franţa, Spania şi Belgia; 

şi (iii) o creştere considerabilă în cele patru ţări nordice (+10% în Suedia, +13% în Norvegia, +19% în Finlanda şi +25% în Danemarca faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent), care are la bază motive economice şi fiscale, precum şi situaţii excepţionale (falimentul administrativ al companiilor inactive din Danemarca, o întârziere a datelor oficiale privind insolvenţa care a creat o bază de comparaţie scăzută în mod artificial în Finlanda). 

În acelaşi timp, restul ţărilor din regiune au înregistrat scăderi mai mici în 2018, în special Ţările de Jos (de la -23% la -6%), Portugalia (-12%), Irlanda (-10%) şi Germania (-4%). 

În Germania, merită remarcate două aspecte: (i) unele sectoare s-au confruntat deja cu o revenire a numărului insolvenţelor, în special sectorul construcţiilor (+2% de la începutul anului, cu 2.555 de cazuri în primele nouă luni ale anului 2018) şi sectoarele orientate spre consumatori, precum petrecerea timpului liber (+2%), hoteluri şi restaurante (+9%), şi serviciile personale (+14%); 

şi (ii) gravitatea medie a falimentelor a crescut cu +25% faţă de anul precedent, până la 1,5 milioane de euro, în ceea ce priveşte valoarea datoriilor către creditori începând din septembrie 2018, conform DeStatis. 

Regatul Unit ar putea înregistra o nouă creştere a insolvenţelor corporatiste (+9%), însă va rămâne extrem de vulnerabil la un Brexit dezorganizat, ceea ce ar putea conduce la o creştere de 20% a insolvenţelor în 2019. 

Franţa, Italia şi Spania vor înregistra o inversare a trendului, cu o uşoară creştere (+2%). De facto, revenirea înregistrată în ceea ce priveşte insolvenţele a fost deja vizibilă în Franţa în cadrul datelor infra-anuale începând cu trimestrul 2 al anului 2018, în special în anumite sectoare, precum sectorul construcţiilor, unde marjele şi întârzierile de plată s-au deteriorat la nivel naţional. 

În Italia, deteriorarea crescândă a perspectivelor de creştere, cu scăderea continuă a PIB-ului de la + 1% în 2018 la +0,6% în 2019, precum şi creşterea presiunii asupra băncilor şi creditelor, se vor materializa treptat într-un număr mai mare de insolvenţe. 

În Ţările de Jos şi Germania, insolvenţele în afaceri vor înregistra 3.630 şi, respectiv, 19.350 de cazuri în 2019, ambele ţări fiind foarte afectate de reapariţia tensiunilor în comerţul internaţional, în special în industria automobilelor. De facto, Portugalia şi Irlanda vor fi principalele excepţii, insolvenţele rămânând în scădere (-5% în ambele ţări).

În acest context, Europa de Vest riscă să rămână un contributor important în lista globală a insolvenţelor de top, aşa cum a fost cazul în 2018, în special în sectorul comerţului cu amănuntul, cu 20 de insolvenţe majore în primele trei trimestre ale anului 2018, şi eşecuri importante, în special în ţări precum Regatul Unit, Italia şi Franţa şi în sectoare precum industria agroalimentară (12 cazuri), serviciile (11) şi construcţiile (11).

Asia: un impuls constant din China

Creşterea insolvenţelor în China va continua să conducă la creşterea cifrelor regionale (şi globale) legate de insolvenţă. În 2018 a continuat creşterea uriaşă din două cifre a insolvenţelor în afaceri (estimată la +60%), conform datelor neoficiale disponibile, confirmând astfel creşterea oficială anunţată în 2017 (+74% atingând 6.257 de cazuri, potrivit Curţii Supreme a Poporului din Republica Populară Chineză). 

În 2019, este aşteptată o nouă creştere din două cifre a numărului insolvenţelor (+20%). Aceasta va proveni atât din atenuarea constantă a creşterii economice, cât şi din modificările economiei chineze, în special în ceea ce priveşte creşterea volumului creditelor, problemele legate de Iniţiativa Belt and Road (noul Drum al Mătăsii) şi comerţul internaţional şi, pe de altă parte, tendinţa tot mai mare de a utiliza procedurile de insolvenţă, în special de către autorităţi, pentru a curăţa întreprinderile de stat de tip „zombi” (peste 20.000 de cazuri conform unor studii). În acest context, Asia va înregistra o creştere de +15% a indicelui regional de insolvenţă în 2019, după două creşteri mari în 2018 (+37%) şi 2017 (+33%).