Uite recesiunea, nu e recesiunea! Si ce zic americanii

La noi, alunecarea discutiilor despre intrarea sau nu in recesiune dinspre economic spre politic era de asteptat. Fiecare parte foloseste propriile arme. Toti, cu patima, isi apara in mod solidar pozitiile sau reprezinta ancore pentru pozitii politice, cu argumente mai mult sau mai putin fezabile. Haideti sa vedem impreuna cum stam, cu argumente si detalii. Strict economic.

Vorbind de recesiune, putem alege doua scenarii. Putem fi comozi si ne alaturam unei parti din media si institutii europene ce au acceptat definitia intrarii in recesiune atunci cand exista doua trimestre consecutive de scadere a PIB real. Este o definitie comoda, simplificata, cancanista. In principal pentru ca poate reflecta un efect pur statistic, o situatie volatila, tranzitorie, nicidecum o tendinta.

Sau, daca suntem mai sofisticati si dorim sa vedem partea esentiala a lucrurilor ne uitam la metodologia americana, agreata din 1920 de economistii de top din Statele Unite si neschimbata de atunci.

Economistii americani nu accepta primul scenariu. De fapt, as spune ca toti economistii seriosi ignora definitia recesiunii cu doua trimestre consecutiv negative, partial din cauza revizuirilor permanente ale PIB de la plus la minus (uite recesiunea/ nu-i recesiunea) si partial din cauza incompletitudinii indicatorului PIB.

La noi, alunecarea discutiilor despre intrarea sau nu in recesiune dinspre economic spre politic era de asteptat. Fiecare parte foloseste propriile arme. Toti, cu patima, isi apara in mod solidar pozitiile sau reprezinta ancore pentru pozitii politice, cu argumente mai mult sau mai putin fezabile.

Haideti sa vedem impreuna cum stam, cu argumente si detalii. Strict economic.

Intr-un articol din 1 decembrie 1974, statisticianul Julius Shiskin publica in New York Times o regula mai simpla pentru a testa intrarea in recesiune – doua trimestre consecutive de scadere a PIB, pe serie ajustata sezonier. Din cauza simplitatii ei definitia propusa de Shiskin a fost adoptata rapid in mediul jurnalistic din Marea Britanie si mai apoi din celelalte tari UE.

In Statele Unite, economistii nu accepta aceasta definitie. Autoritatea care constata intrarea sau iesirea economiei americane in recesiune este Business Cycle Dating Committee din cadrul National Bureau of Economic Research (NBER). NBER defineste recesiunea economica "ca un declin semnificativ al activitatii economice la nivelul intregii economii, ce dureaza de mai multe luni si se manifesta printr-o inreutatire semnificativa a indicatorilor precum PIB real, veniturile reale, ocupare/somaj, productie industriala sau vanzarile cu ridicata/din retail. Despre NBER, de ce economistii importanti din SUA nu accepta definitia comoda a recesiunii tehnice cu doua trimestre consecutive si care sunt personalitatile care fac parte din comitetul care declara intrarea/iesirea din recesiune puteti citi aici http://www.nber.org/cycles/recessions_faq.html

Acum sa vedem cateva concluzii punctuale, cu argumente verificabile, despre evolutia economiei romanesti.

1.     Dupa metodologia Americana, mult mai credibila, economia Romaniei nu este in recesiune, din contra. Daca ne uitam la indicatorii folositi de NBER pentru a considera intrarea in recesiune sau nu, observam: viteza de crestere a PIB real scade fata de anul trecut (detalii aici http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-14082014-AP/EN/2-14082014-AP-EN.PDF), ocuparea creste (numarul de locuri de munca efectiv stabile a crescut cu 95.000 in primele cinci luni ale anului detalii aici http://www.mmuncii.ro/j33/images/Date_lunare/s0205-14.pdf); productia industriala a crescut cu 9,1% in primul semestru din 2014 fata de aceeasi perioada din anul anterior detalii aici http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/ipi/a14/ipi06r14.pdf; veniturile reale – pensia media reala, puterea de cumparare a pensiei medii - a crescut cu 4% in trim 1 2014 fata de aceeasi perioada din anul trecut (cresterea nominala este de 6,2% detalii aici http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/com_trim/nr_pensionari/pensii_%20trIr14.pdf ) iar castigul salarial mediu real  - puterea de cumparare a castigului salariul mediu la 6 luni 2014 fata de aceeasi perioada a anului trecut a crescut cu 4,3% detalii aici http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/castiguri/a14/cs06r14.pdf); vanzarile cu amanuntul au crescut cu 8,6% in primul semestru din 2014 comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut detalii aici http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/comert/comert_amanuntul/a14/com_amanunt_06r14.pdf). Deci, dupa indicatorii luati in calcul de NBER nu numai ca economia romaneasca nu este in recesiune, dar este departe de acest proces.

2.     Ma gandesc ca o recesiune de tipul acesta si-ar dori si Germania, Italia, Franta, Slovenia, Finlanda s.a. cu cresteri ale puterii de cumparare a pensiei, salariului, a doua crestere de productie industriala din UE, cresterea numarului de locuri de munca si cresterea consumului propriilor cetateni cu aproape 9%. Nu?

3.     Treaba cu incetinirea vitezei de crestere economica dupa ce ai avut a doua crestere economica din UE anul trecut (+3,5%) si prima crestere economica din UE in trimestrul 1 din acest an (revizuita de la 3,8%) are si o componenta de baza, statistica, puternica. Este ca si cum un jurnalist ar pleca de la un venit de 1000 de euro in primul an creste cu 100% deci ajunge la 2000 euro iar in al doilea an patronul ii mareste doar cu 50% venitul dar tot 1000 de euro in plus inseamna, desi procentul de crestere este la jumatate.

4.     Este evident ca discutia despre minusul de 0,2% si 1% trimestru la trimestru este sterila in conditiile in care Romania vine de la +4,3%, +5,1% si +3,8% crestere economica in ultimele trei trimestre fata de anul anterior. Este ca si cum ai avea pretentia ca economia romaneasca – un sistem dinamic pana la urma – ar trebui sa mearga cu aceeasi viteza de crestere tot timpul. Este ca si cum ai spune corpului sa dea aceeasi performanta tot timpul, ceea ce este absurd. Este ca si cum ai urcat pe unul dintre cei mai inalti munti dn lume si sa escaladezi acum unul normal ti se pare putin.

5.     Pentru a vedea importanta scazuta a evolutiei PIB real la trimestru fata de trimestrul anterior si relevanta crescuta a evolutiei fata de acelasi trimestru din anul anterior, ganditi-va ca sunteti decidenti de politici economice. Vine prima data semnalul cu evolutia PIB real pe plus, adoptati niste politici economice, va vin apoi datele provizorii si de fapt plusul era minus – ce politici ati adoptat, ce politici implementati in continuare? Este o prostie. De aceea trebuie uitat la tendinta, iar tendinta este in continuare de crestere.

6.     Minusurile din ultimele doua trimestre sunt in mod clar efecte statistice, sunt tranzitorii, volatile si irelevante, incetinirea vitezei de crestere vine din slaba performanta a agriculturii (precipitatiile abundente au avut rolul lor negativ) continuarea activitatii scazute in constructii si investitiile publice scazute. Nu lipsit de importanta, continuarea consolidarii fiscale a contribuit si ea- deficitul bugetar foarte scazut, de 0,5% pe semestrul 1 si 0,3% la sfarsitul lunii iulie a facut ca statul sa investeasca mai putin in economie. Este evident ca economia romaneasca are nevoie in continuare de vitamine din partea statului -  ma refer aici la investitiile publice.

7.     Cresterea economica de 2,6% semestrul 1 2014 la semestrul 1 2013 este deasupra cifrei luate in calcul la fundamentarea bugetului adica 2,5% si in grafic cu 2,8% pentru tot anul 2014, estimarea de crestere economica luata in calcul la rectificarea bugetului.

8.     Tot ce este peste 2-2,2% crestere economica inseamna depasirea potentialului estimat al economiei romanesti. Estimarile privind cresterea PIB potential in cazul Romaniei le regasiti aici http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/pdc/ConvergenceProgramme2014_2017ro_5mai.pdf, pagina 16 sau aici http://www.imf.org/external/pubs/ft/scr/2012/cr12291.pdf pagina 7 dupa folosirea metodei filtrului multivariat.

9.     Romania poate repeta experienta de anul trecut cand in primul semestru avea crestere economica de 1,8% iar la final a obtinut a doua cea mai ridicata crestere din UE, de 3,5%. Nu se va dubla 2,6% din primul semestru dar peste 3% crestere economica se va obtine cu siguranta. Productia industriala isi va mentine rata de crestere, agricultura isi va reveni prin cresterea subventiilor si conditiile meteo favorabile, constructiile isi vor diminua contributia negativa prin cresterea accelerata a investitiilor publice in cel de-al doilea semestru si de ce nu, prin implementarea Programului Noua Casa, dedicat constructiei de locuinte de la zero, cu efecte de multiplicare importante.

10.           Recesiune cu plusuri pe veniturile bugetare ciclice? 12,7% incasari mai mari din impozitul pe profit, accize …?

11.           Ar trebui sa observam ca aceasta crestere economica la semestru, de 2,6% (a 11 a rata de crestere economica dintre tarile UE) s-a obtinut in conditiile in care economia merge cu frana trasa (vrem deficite bugetare din ce in ce mai mici, economiile dezvoltate din UE nu merg deloc pe roze – vezi Germania, Italia, Olanda Irlanda, Finlanda Grecia… zona in care noi exportam 70% din total) iar masurile de stimulare economica se promulga foarte greu sau deloc – vezi aici scutirea de impozit pe profitul reinvestit sau reducerea CAS. Pe de alta parte, se constata ca extinderea bazei de impozitare prin taxa pe stalp si introducerea accizei nu au avantajat cresterea economica, au creat un soc tranzitoriu in economie.

12.           Este clar ca am estimat bine prognoza prudenta de crestere pentru anul acesta (cifra luata in calcul la proiectia bugetara de 2,5% si la rectificare de 2,8%. Probabil se va obtine o crestere economica de peste 3% in 2014 ( in conditiile in care exista un spatiu fiscal de 2% din PIB ptr semestrul 2- deficitul este acum 0,3 iar pentru tot anul avem 2,3% din PIB; investiile publice sunt accelerate in a doua parte a anului; in urmatoarele trimestre se vor vedea si efectele masurilor de stimulare prin scutirea de impozit pe profitul reinvestit si reducerea CAS, schemele de ajutor de stat si minimis, cresterea subventiilor pentru agricultura cu 40% mai mult decat in 2011 etc)

13.           Poate fiecare sa spuna ce vrea dar resurse financiare importante pentru stimularea sectorului privat si sustinerea cresterii economice s-au pierdut masiv prin plata cartofilor fierbinti / datoriilor aruncate in viitor de guvernarile anterioare. Cresterea economica era mult mai mare daca nu plateam in 2 ani peste 14 miliarde ron datorii aruncate de guvernele precedente pentru titluri executorii salarii bugetari, arierate si despagubiri CEDO sau daca nu plateam in 2 ani peste 12 miliarde ron din imprumutul de 20 miliarde euro luat de la FMI- CE-BM.

14.           E hilar sa vezi cum dau lectii privind cresterea economica politicieni care au condus Romania intr-o perioada cu cele mai mari caderi economice din UE -6,6% in 2009 si -1,1% in 2010 si ne-au si amanetat viitorul prin amanarea tuturor platilor si guvernare pe datorie.

15.           Romania converge in continuare puternic catre media tarilor dezvoltate din UE. La semestru avem in continuare una dintre cele mai mari cresteri economice iar la trimestru Romania a crescut cu 1,4% fata de aceeasi perioada a anului trecut iar media UE 18 zona euro a fost de 0,7%.  

16.           Ne incapatanam si vom continua sa distribuim echitabil beneficiile cresterii economice (chiar daca mai mica decat anul trecut) prin realizarea unui mix consistent intre stimularea economiei private si masuri de crestere a veniturilor populatiei pentru refacerea plasei de siguranta sociala afectata puternic de masurile de austeritate din 2009-2011. Recesiunea va ramane doar simplu subiect comunicational, va fi doar in capul unora. Pana la urma conteaza ceea ce simt romanii in traiul de zi cu zi.

P.S. Am o rugaminte pentru cititori/telespectatori. Cand auziti un mesaj, o concluzie, o parere, cereti datele statistice oficiale. Cereti argumente, cereti link uri, cereri documente statistice. Asa cum am scris in acest material, unde orice evolutie poate fi verificata. Altfel, parerologi gasesti in orice domeniu.