USR şi ALDE nu sunt de acord cu deficitul bugetar propus de PNL. Barna vrea 3%, Tăriceanu 4%

0
Publicat:
Ultima actualizare:

USR a depus un amendament la proiectul legii plafoanelor pe care Guvernul Orban vrea să îşi asume joi răspunderea în Parlament, cerând un deficit de 3% din PIB pentru 2020 şi pentru 2021, în timp ce ALDE cere mărirea deficitului bugetar la 3,95% din PIB pentru 2020 şi la 3,6% în 2021.

Proiectul Guvernului Orban prevede un deficit de 3,6% din PIB în 2020 şi de 3,34% în 2021.

USR, al cărei preşedinte este Dan Barna, spune că ar fi o greşeală un deficit mai mare de 3%. 

Preşedintele USR Dan Barna afirmă că legea bugetului trebuie dezbătută în Parlament, considerând că ideea angajării răspunderii ar deschide un precedent foarte periculos, nu neapărat pentru actual guvern, ci pentru cele care vor veni.

Barna a declarat joi, că a discutat cu premierul Orban despre calendarul de adoptare a bugetului. 

“Am discutat şi despre calendarul de adoptare a bugetului, despre buget în Parlament şi am spus foarte clar premierului Orban că poziţia USR este aceea că bugetul trebuie dezbătut în Parlament. Ideea aceasta de eventuală angajarea a răspunderii este una care ar deschide un precedent foarte periculos, nu neapărat referitor la prezentul Guvern, dar orice Guvern viitor va putea să evite dezbaterea în Parlament a celei mai importante legi pentru că dacă vorbim de dezvoltarea României şi de cum funcţionează această ţară, bugetul este de departe cea mai importantă lege. Ţinen foarte mult ca principiul dezbaterii în comisiile parlamentare şi principiul dezbaterii în Parlament să fie respectat”, a afirmat liderul USR. 

El a mai spus că a discutat cu premierul Ludovic Orban şi despre dorinţa USR ca bugetul să fie construit în zona unui deficit de 3%. 

“Am vorbit şi despre dorinţa USR şi s-a văzut şi în amendamentul depus în această dimineaţă ca bugetul să fie construit în zona unui deficit de 3%. Ideea că putem să mergem mai departe fără să restructuram cheltuielile statului. Am văzut chiar zilele trecute şi reportajul Recorder care arată cât de mulţi bani de fapt sunt risipiţi sau furaţi prin PNDL, câte investiţii ale autorităţilor locale nu există de fapt şi banii sunt mutaţi prin firme de casă. 

Aceste cheltuieli publice, nu mai vorbim de cheltuielile legate de personal, care nu munceşte la stat, fiind doar plătit de către stat, toate aceste cheltuieli trebuie restructurate şi necesitatea de a păstra deficitul în zona de 3% nu este doar un principiu de contract şi de angajament ale României pe plan european, este o miză pentru a nu intra intra într-o logică de creşterea a dobânzilor şi de inflaţie pe care Banca Naţională să nu o mai poată controla”, a explicat Dan Barna, citat de news.ro. 

El a menţionat că premierul i-a spus că este greu să rămână în zona deficitului de 3%. 

“A spus că este foarte greu să rămână în zona deficitului de 3%, este până la urmă o chestiune de opţiune şi de decizie politică. Eu am argumentat că miza este aceea nu de a tăia investiţiile, investiţiile reale de dezvoltare, ci de a restructura cheltuilile şi risipa înfiorătoare care există în sectorul public”, a mai declarat Dan Barna.

Premierul Ludovic Orban a anunţat, miercuri, că nu exclude posibilitatea asumării răspunderi pe Legea bugetului, dacă există ”risc major” ca actul normativ să nu fie adoptat în Parlament până la finalul anului.

Nici UDMR nu este de acord cu asumarea răspunderii pe legea bugetului.

   

Guvernul s-a reunit în şedinţă în această dimineaţă, Ludovic Orban anunţînd că au fost primite de la Parlament amendamentele aleşilor pe cele trei proiecte pe care Executivul vrea să îşi asume răspunderea. Premierul a afirmat că Executivul poate să le aprobe pe unele dintre ele, iar pe altele să le respingă.

Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, joi, în plen de reunit, începând cu ora 12.00 în trei şedinţe succesive, pentru cele trei proiecte pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea.

Bugetul pe 2020, bazat pe o creştere economică de 4%

Proiectul de lege privind plafoanele principalilor indicatori fiscal-bugetari, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor publice, indică un o creştere economică de 4%, şi un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru anul 2020, în valoare de 40,6 miliarde de lei, provocat în special de cheltuielile de personal de peste 109 miliarde de lei.

La estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022, Finanţatele au avut în vedere mai multe măsuri, precum creşterea accizelor la ţigarete, ceea ce va duce la scumpirea acestora, dar şi îngheţarea anumitor indemnizaţii, inclusiv cele ale demnitarilor, şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice. De asemenea, proiectul ia în calcul şi asigurarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Accizele cresc cu 20 lei/1.000 de ţigarete

Astfel, în vederea menţinerii deficitului estimat, MFP ia în calcul creşterea accizei specifice pentru ţigarete, de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, dar şi majorarea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

O a treia măsură prevăzută în proiect este „eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu”. „Executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi”, se arată în Nota de fundamentare a actului normativ.

Ce indemnizaţii vor fi îngheţate la nivelul actual

În ceea ce priveşte indemnizaţiile, proiectul Finanţelor arată că, începând cu 1 ianuarie 2020, „indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019”.

Potrivit Legii 153 /2017, demnitarii sunt preşedintele României, senatorii şi deputaţii, primarii, premierul, vicepremierul, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, cadrele din conducerea Consiliului Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Academia Română, Consiliul Concurenţei, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Autoritatea Electorală Permanentă, prefecţii şi subprefecţii.

O altă plafonare se referă la valoarea indemnizaţiei de hrană, care se va menţine la nivelul din anul 2019, MFP luând în calcul şi menţinerea la nivelul actual, de 6.240 de lei, a indemizaţiei de merit.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite