Vâlcov: Reducerea taxelor impune îngheţarea cheltuielilor în 2016. Din 2017 ne concentrăm pe Armată

Guvernul scade taxarea pentru a reduce evaziunea fiscală

Reducerea impozitelor şi taxelor va putea fi aplicată prin îngheţarea cheltuielilor bugetare în 2016 la nivelul din acest an, iar din 2017 circa 40% din impactul bugetar al creşterii PIB va merge spre relaxare fiscală şi 60% spre cheltuieli bugetare, a declarat Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor.

Ministrul Finanţelor a arătat că până la mijlocul anului vor fi introduse standarde de cost pentru administraţia centrală şi nu a exclus şi alte reforme administrative.

Potrivit oficialului, golul de venituri estimat pentru 2016 din reducerile programate la TVA şi accize şi eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe veniturile din dividende va fi acoperit din impactul pozitiv al creşterii economice asupra veniturilor bugetare.

În aceste condiţii, bugetul pe 2016 va urma în linii mari nivelul cheltuielilor stabilit în 2015.

Ministerul Finanţelor estimează pentru anul viitor un minus aritmetic de 16,4 miliarde lei, din care se aşteaptă să recupere venituri de 9,4 miliarde lei, ceea ce ar duce la un deficit suplimentar de 7 miliarde lei.

Cele mai recente prognoze ale Comisiei Naţionale de Porgnoză, luate în calcul la construcţia bugetară, indică un PIB de 748,6 miliarde lei în 2016, comparativ cu 709,7 miliarde lei în acest an, corespunzător unei creşteri economice de 3% pentru anul viitor.

Pe de altă parte, Finanţele au calculat un impact pozitiv asupra creşterii economice din măsurile de relaxare fiscală de 1,7 puncte procentuale în 2016, ceea ce ar echivala cu o creştere economică de 4,7% pentru anul viitor.

Vâlcov a declarat, însă, joi, că efectul pozitiv asupra PIB va duce creşterea economică de anul viitor la 4,3%, precizând că prognoza convenită cu instituţiile financiare internaţionale pentru 2016 este de 2,6%.

România s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, la care se adaugă un ajustor de 0,25% din PIB destinat exclusiv cofinanţării proiectelor din fonduri UE.

Darius Vâlcov a mai explicat că a fost modificată programarea bugetară în aşa fel încât maximul de cheltuieli publice să fie realizate în trimestrele II şi III, cele mai propice pentru proiectele publice, astfel că deficitul de la mijlocul anului este estimat la 1,7% din PIB. Potrivit programării bugetare, cheltuielile publice ar urma să fie mai mici în trimestrul al patrulea, contrar trendului istoric.

Mai puteţi citi: