Vinovaţi fără vină, dar datori vânduţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Relaxarea excesivă a condiţiilor de creditare este resimţită dur în prezent
Relaxarea excesivă a condiţiilor de creditare este resimţită dur în prezent

Românii sunt cei mai expuşi la riscul de a nu-şi putea achita ratele, deşi se numără printre europenii cel mai puţin îndatoraţi. Cum se explică acest paradox? Toate creditele contractate de populaţie nu au ajuns să reprezinte mai mult de 20% din Produsul Intern Brut, faţă de peste 50% din PIB, media europeană.

Îndatorarea peste măsură a românilor, în perioada de boom economic, este una dintre cauzele care îngreunează relansarea economiei. Cel puţin aşa lasă de înţeles guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, în cea mai recentă ieşire publică.

„Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit pe români, dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze Romînia, s-au împrumutat românii", a declarat guvernatorul. Dacă până în 2002, volumul creditelor acordate populaţiei era nesemnificativ, situându-se puţin peste 5% din totalul creditului neguvernamental şi la sub 1% din Produsul Intern Brut, în 2010 el a urcat la 50%, respectiv 20%.

Statistica BNR arată că 4,5 milioane de români s-au împrumutat până acum, ceea ce reprezintă jumătate din totalul populaţiei active. Dintre aceştia, 3,7 milioane au accesat credite de consum pentru achiziţia de maşini, televizoare sau maşini de spălat. Isărescu sublinia că doar în trei ani, între 2007 şi 2009, s-au cumpărat un milion de maşini noi, însumând 17 miliarde de euro, sumă din care s-ar putea construi mai mult de două autostrăzi Transilvania.

De unde vin necazurile

Deşi toate aceste cifre sunt impresionante, în realitate, gradul de îndatorare al populaţiei este relativ redus, comparativ cu alte state. Împrumuturile contractate de persoanele fizice reprezintă doar 20% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce în Ungaria este 31%, în Polonia 37%, în Cehia 35%, iar media statelor din zona euro depăşeşte 50%. La fel ca în cazul datoriei publice, unde ne situăm la coada clasamentului european, cu 24% din PIB.

Problema României este că cererea a crescut brusc, iar pentru a o putea satisface, băncile s-au împrumutat la rândul lor pe termen scurt de pe pieţele externe pentru ca să ne dea credite pe termen lung. Aceasta deoarece cererea a depăşit cu mult sumele depuse în bănci. Astfel, băncile s-au împrumutat cu 22 miliarde de euro, un sfert din datoria totală externă a României.

Credite neperformante

Din 2009, criza a schimbat complet situaţia de pe piaţa bancară. România a fost nevoită să se împrumute cu 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a menţine în funcţiune sistemul financiar-bancar. Ceea ce-i îngrijorează pe bancherii noştri nu este gradul mediu de îndatorare al populaţiei, ci creşterea alarmantă a creditelor neperformante.

Conform standardelor europene, aproximativ 20% dintre credite pot fi încadrate în categoria neperformante, iar 12% dintre debitori înregistrează restanţe mai mari de 90 de zile la plata ratelor. Mişu Negriţoiu, director general al ING România, consideră că dacă băncile nu-şi vor putea recupera într-o asemenea proporţie creditele acordate, vor fi probleme majore în sistemul financiar.

Totuşi, numărul restanţelor va continua să crească, Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, anticipând că vârful de „sarcină" va fi înregistrat la mijlocul anului viitor. Cea mai mare bancă din România, BCR a restructurat de la începutul crizei aproximativ 10.000 de credite acordate persoanelor fizice, tocmai din cauza incapacităţii clienţilor de a-şi achita ratele. Criza a agravat situaţia, reducerea veniturilor îngreunând şi mai mult situaţia majorităţii celor care au de rambursat credite bancare.

Mai puteţi citi în numărul 46 al revistei „Forbes România":

Cele 10 calităţi care fac diferenţa între un om bogat şi unul obişnuit. Când vorbesc despre începuturi, toţi oamenii de afaceri se referă la un moment-cheie, care i-a lansat. După momentul-cheie, cei mai mulţi vorbesc despre cât de greu le este. Sau nu. Depinde de fiecare, de calităţile şi de defectele care îl fac sau nu potrivit pentru această lume.

De la bodyguard la milionar. Maşinile de teren ale firmelor de pază şi protecţie au împânzit intersecţiile marilor oraşe. Aţi auzit de BGS?

În șifonierul lui Lady Gaga. Ingrid Vlasov crede în destin, dar îşi face singură norocul în business. Brandul său de fashion a crescut de zece ori într-un singur an şi datorită unor cliente celebre precum Rihanna şi Lady Gaga.

Coma al III-lea. Când vine vorba despre importanţa accesoriilor, designerul Dan Coma spune că nu are limite. Până unde poate merge ca să demonstreze asta?

Moda de business. În urmă cu un deceniu au dat medicina şi informatica pe un loc în noul val al modei din România. Au greşit oare?

Instinct de broker. După doi ani de criză în real-estate, se naşte o nouă generaţie de agenţi. (Dez)avantajul lor este că nu au apucat să se înfrupte din „cornul abundenţei" din perioada de boom.

Forbes
Info
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite