Zeci de milioane de lei, bani aruncaţi de Ministerul Comunicaţiilor pe studii. Majoritatea nu au fost folosite niciodată

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Portal-eRomania.jpg

Auditul efectuat de Curtea de Conturi asupra Ministerului Comunicaţiilor a scos la iveală faptul că, în perioada 2007 – 2016, instituţia a cumpărat cu bani statului 82 de studii, majoritatea nefiind folosite niciodată, altele fiind destinate unor programe ineficiente sau chiar inutile. Printre acestea se numără Supercomputing, program care nu a fost folosit niciodată, dar şi eRomânia – portal naţional de referinţă neactualizat din 2013.

Curtea de Conturi a constatat că, în perioada amintită, Ministerul Comunicaţiilor a cheltuit peste 32 de milioane de lei, bani proveniţi de la stat, pentru achiziţia a 82 de studii necesare implementării unor programe sau elaborării unor strategii.

Potrivit acestuia, „aproximativ 97,5% din această sumă, respectiv suma de 31.360.494,32 lei a fost utilizată pentru achiziţionarea de studii în vederea realizării de strategii, iniţiative legislative, planuri naţionale, norme tehnice, faţă de care utilizarea sumelor de la bugetul de stat s-a efectuat fără economicitate, eficienţă şi eficacitate”. 

Dintre cele 82 de studii, şapte (în valoare de 1,12 milioane  lei) au fost utilizate  la realizarea a 5 proiecte (Proiectul pilot HeRRo, Aplicaţia pentru plăţi electronice www.ghişeul.ro, Proiectul RO-NET, Proiectul SIEASC, Proiectul Bridge PKI, Proiectul Portal IMM).

Alte 43 de studii în sumă totală de 19 milioane lei au fost achiziţionate pentru fundamentarea Strategiei eRomânia, aprobată prin HG nr. 195/2010, strategie în urma căreia a fost realizat un singur proiect, Proiectul eRomânia.

Printre numeroasele studii se plătite de Ministerul Comunicaţiilor se află şi două care au fost achiziţionate pentru pregătirea Strategiei Naţionale de Supercomputing şi a Programului Naţional Supercomputing – strategie care nu există şi program care nu a fost implementat (totuşi, studiile au fost utilizate în realizarea HG nr. 139 din 23 februarie 2010 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional de Supercomputing, entitate care nu a funcţionat vreodată

În perioada 2009-2010 au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru achiziţia de servicii de consultanţă şi elaborare a unor planuri strategice, în sumă de 4.339.930 lei reprezentând „Serviciile de consultanţă pentru documentaţia suport la cereri de finanţare” pentru proiectele: - e-Guvernare, - e-Urgenţe, - e-Frauda, - e-România, - e-Turism, - e-Cultura, - e-Justiţie, - e-Asociativ, - e-Participare, - e-Sănătate, - e-Educaţie, - e-Administraţie, - e-Tax, precum şi - Platforma de e-educaţie pentru şcolile primare din mediul rural. 

„Deşi aceste achiziţii au însumat fonduri totale de 4.339.930 lei suportate de la bugetul de stat şi au fost destinate unor proiecte care trebuiau derulate şi implementate prin accesarea fondurilor structurale, acest obiectiv nu a fost realizat. În această situaţie, studiile achiziţionate în urma contractării serviciilor de consultanţă aferente, nu au putut fi valorificate, iar eficienţa utilizării fondurilor destinate acestora nu este reflectată în economia naţională”, scrie Curtea de Conturi.

Pe de altă parte, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a achiziţionat 44 de studii în domeniul cercetare-dezvoltare, în valoare totală de 21,38 milioane de lei, reprezentând 66,5% din totalul sumelor cheltuite pentru achiziţia de studii (prin raportare la totalul de 82 de studii pentru care s-au efectuat plăţi suportate din bugetul de stat, în cuantum de 32.173.944 lei). 

Portalul naţional de referinţă este încărcat cu informaţie puţină şi neactualizată din 2013

Cea mai mare parte a acestor studii a fost utilizată pentru fundamentarea strategiei eRomânia, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 195/2010 şi pentru fundamentarea grupului de proiecte e-România (1-3), din care a fost implementat doar proiectul e-România2. 

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a beneficiat de fonduri alocate de la bugetul de stat în cuantum de 52.057.628 lei pentru realizarea proiectului „e-România 2”, „dar realizarea şi implementarea acestuia nu s-a făcut cu respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea resurselor financiare alocate în acest scop”, scrie Curtea de Conturi. 

Această soluţie se dorea a se poziţiona ca fiind portalul naţional de referinţă prin calitatea informaţiei şi volumul informaţional, însă portalul este încărcat cu informaţie puţină şi neactualizată din anul 2013. 

Deşi soluţia de portal a fost construită pentru a fi accesată din Internet, prin intermediul unui browser web de către un număr foarte mare de utilizatori (maxim 10.000.000 utilizatori, 3.000.000 utilizatori înregistraţi şi 50.000 utilizatori concurenţi), în fapt, până la data misiunii de audit s-a constatat că platforma e-România a fost accesată de aproximativ 250.000 utilizatori (vizitatori) şi figurează înregistraţi 892 utilizatori cu drepturi alocate de MCSI (username/password), dar care în fapt nu au utilizat/nu au încărcat cu conţinut platforma, respectiv nu au utilizat resursele de business intelligence puse la dispoziţia acestora. 

„În prezent, proiectul „e-România 2” este doar un portal cu informaţii despre toate localităţile din România, dar aşa cum am arătat mai sus, în fapt portalul este încărcat doar cu informaţia din anul 2013 de către prestator şi neactualizată din acel moment. Având în vedere existenţa altor site-uri web care oferă informaţii de acelaşi tip (wikipedia) sau site-urile proprii ale autorităţilor locale şi centrale, mult mai bine încărcate şi actualizate cu conţinut, efortul financiar suportat de bugetul de stat nu este justificat de rezultatele obţinute de utilizatori în urma implementării acestui proiect”, se arată în Raportul Curţii de Conturi.

Echipamentele achiziţionate pentru eRomânia au „zăcut” la furnizor 2 ani

Curtea de Conturi a constatat că factorii decidenţi din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale implicaţi în realizarea acestui proiect, nu au apreciat corect posibilităţile reale ale instituţiei de a găzdui echipamentele achiziţionate, motiv pentru care o perioadă de circa 2 ani (noiembrie 2010 – decembrie 2012) acest proiect nu a fost recepţionat.

„În perioada noiembrie 2010 – decembrie 2012 echipamentele proiectului e-România au stat „împachetate” la furnizorul Omnilogic SRL, din cauza faptului că MCSI nu a putut asigura un spaţiu adecvat pentru instalare. În acest sens, se constată o fundamentare defectuoasă a proiectului eRomânia 2 şi a Documentaţiei de atribuire a contractului, deoarece la momentul acestei fundamentări nu a fost analizată şi capacitatea clădirii respective de a susţine funcţionarea echipamentelor. Condiţiile necesare funcţionării sistemului achiziţionat nu au putut fi îndeplinite astfel încât proiectul „e-România 2” să răspundă cerinţelor pentru care a fost realizat, motiv pentru care cheltuielile suportate de la bugetul de stat în acest scop nu au generat rezultatele scontate”, se menţionează în document. 

14,6 milioane de lei pentru inexistentul Proiect Supercomputing

Pe de altă parte,  Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale a beneficiat de fonduri alocate de la bugetul de stat în cuantum total de 14.615.332,81 lei pentru realizarea proiectelor Supercomputing 1 şi Supercomputing 2 (Proiectul Supercomputing), dar realizarea şi implementarea acestuia nu s-a făcut cu respectarea principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în utilizarea resurselor financiare alocate în acest scop. În fapt, s-a constatat că Proiectul Supercomputing nu există, echipamentele achiziţionate fiind utilizate de Agenţia pentru Agenda Digitală a României pentru alte scopuri. 

Proiectul Supercomputing se dorea a fi o platformă hardware performantă care să răspundă unor solicitări ale societăţii româneşti, mai exact să permită: rularea eficientă a unei largi diversităţi de aplicaţii mari consumatoare de putere de procesare cum ar fi, de exemplu, soluţiile cu număr foarte mare de utilizatori concurenţi şi cu multe procese în paralel şi, în egală măsură; exploatarea partajată de aplicaţii specifice domeniilor de cercetare de nivel înalt (genetică, biodiversitate, geonomică, nanotehnologii, biomateriale şi biocompozite, astronomie, fizica nucleului, climatologie sau geocronologie); rularea de modelări şi simulări avansate în domenii cum ar fi: eSănătate, e-Social, e-Educaţie, e-Statistică sau e-Mediu; crearea premiselor tehnice pentru realizarea de simulări şi procesări de mare performanţă care puteau transforma acest proiect într-o redutabilă armă de luptă împotriva „cybercrime”. 

„De la data achiziţiei echipamentelor, proiectul Supercomputing nu a funcţionat vreodată, nu a produs vreun rezultat din cele aşteptate în faza de fundamentare, iar în prezent echipamentele proiectului Supercomputing sunt dezmembrate din configuraţia prevăzută în Proiectul de interconectare componente (Schemele de interconectare componente, Schemele de amplasare echipamente în rack-uri). Configuraţia amintită a fost definită de MCSI drept cerinţă a procedurii de achiziţie publică, respectiv de furnizorul soluţiei informatice în oferta tehnică depusă, dar ulterior echipamentele au fost asamblate de AADR în funcţie de cerinţele proprii ale acesteia”, scrie în raport. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite