Generaţia „Romgleză“ învaţă engleza odată cu româna

Cursurile pentru copiii foarte micise bazează pe muzicalitateşi repetare   FOTO: Adevărul

Copiii din generaţia actuală învaţă o limbă străină aproape în acelaşi timp cu româna şi o interiorizează ca pe a doua limbă maternă, spun specialiştii, care îi sfătuiesc însă pe părinţi să nu-i forţeze.

„Hi, I’m Thomas“ (n.r. – Bună, sunt Thomas), spune un roşcovan de vreo 5 ani cu zâmbetul până la urechi şi sărind entuziasmat de pe un picior pe altul. Copiii tocmai au terminat joaca şi sunt mai agitaţi. Pentru următoarea jumătate de oră, educatorul susţine un scurt curs de citire pe o tablă mică pe care o aduce în faţa clasei.

Copiii din grupă au între 4 şi 6 ani şi sunt în ceea ce s-ar numi clasa pregătitoare în Marea Britanie. Se adună toţi pe un covoraş în sala destul de spaţioasă şi plină cu jucării. Se face linişte, doar unul-doi mai chicotesc. Educatorul începe să facă prezenţa. „Andrei“. „Hi!“. „Maria“. „Ola!“. Copiii au învăţat să spună „bună“ în mai multe limbi şi atunci când se face prezenţa, fiecare răspunde în ce limbă vrea. Nu este neobişnuit să auzi un „bonjour“, „ola“, „hi“ sau chiar „ni hao“ în loc de tradiţionalul „prezent“ cu o mână ridicată.

Cursuri după modelul britanic

Aşa arată un curs de limbă engleză la creşa-grădiniţă „Acorns“, din Capitală, înfiinţată în anul 2004 de Valentina Secară şi condusă de o educatoare britanică, Fiona Duţu, care s-a stabilit în România. „Acorns“ a fost printre primele creşe private din ţară şi urmează modelul britanic pentru educaţia timpurie (Early English Foundation Stage).

La grădiniţă sunt trei grupe de copii: Tweenies (3-4 ani) cu un educator la şase copii, Rainbows (4-5 ani) cu un educator la opt copii şi Early Explorers (4-6 ani) cu un educator la nouă copii. Programul începe de la opt dimineaţa, iar părinţii îşi pot lua copiii fie la două, fie la
şase seara.

O parte dintre copiii înscrişi la „Acorns“ au părinţi străini, în general britanici stabiliţi în România, unii căsătoriţi cu românce, aşa cum este şi cazul lui Thomas.

„Organizăm orele şi joaca întocmai după modelul britanic, până şi materialele şi jucăriile le aducem din Marea Britanie. Asigurăm îngrijirea şi educaţia timpurie pentru copiii de 0-6 ani. La creşa «Baby Acorns», care funcţionează într-un alt sediu, primim bebeluşi şi copii de până la 2-3 ani, care pot continua educaţia în stil britanic şi la grădiniţă“, explică Fiona Duţu, „head-teacher“ la „Acorns“.

Fiona Duţu, Head teacher la grădiniţa Acorns   FOTO: Adevărul

"Tuesday" le dă bătăi de cap micilor anglofoni

Programul zilnic al copiilor variază între joacă şi ore scurte de studiu, unde cei mici învaţă despre societate şi culturi diferite, pentru a avea o idee de bază despre cum arată şi funcţionează lumea.

La una din ore, educatorul le vorbeşte despre poliţie şi le arată pe tablă cum se scrie „police“, iar copiii învaţă să citească şi să dicteze pe litere. La începutul orei, micuţii din grupa Early Explorers îi dictează educatorului ziua, luna şi anul în care sunt.

Cuvântul „Tuesday“ (marţi) le dă ceva bătăi de cap. Copiii nu ştiu bine cum se pronunţă în engleză toate literele din alfabet şi imită sunetele pe care le aud în cuvânt. Încetul cu încetul, încep să distingă fiecare literă în parte şi ajung să îi poată dicta educatorului literă cu literă cum se scrie un cuvânt anume.

În săli sunt mai multe separeuri organizate pentru jocuri pe roluri, într-un loc se pot juca de-a poliţiştii, în altul de-a medicii şi tot aşa. Pe pereţi sunt atârnate desene şi picturi cu mesaje, toate făcute de copii.

În sala cea mare tronează o planşă cu un dragon roşu, desenat de copii cu ocazia Anului Nou chinezesc, când educatorii i-au dus la un restaurant chinezesc şi i-au învăţat câte ceva din cultura chineză, cum ar fi să deseneze ideograme şi să salute cu „ni hao“.

A învăţa despre lume şi oameni face parte din programa pe care o urmează.

„Scopul din spatele activităţilor este să-i ajutăm să-şi facă o idee generală, atât cât poate un copil, despre lumea oamenilor şi despre planetă (natură, animale). De asemenea, ne folosim de cântece şi muzică pentru a-i ajuta să înveţe limba engleză ca pe o limbă maternă, ascultând-o de mici. Copiii vorbesc în engleză între ei, câteodată mai strecoară şi româna, fiindcă învaţă ambele limbi în acelaşi timp“, explică Fiona Duţu.

Părinţii care vor să-şi trimită copiii la „Acorns“ trebuie să scoată din buzunar de la 1.700 la 2.400 de lei, în funcţie de grupă şi program. Programul scurt, care ţine de dimineaţă până la prânz, costă până în 2.000 de lei, atât la creşă, cât şi la grădiniţă, iar programul prelungit, care ţine până la şase seara, costă cel mult 2.400 de lei la copiii de 4-6 ani din grupa Early Explorers.

Specialiştii spun că dacă un copil începe să înveţe în mod natural o limbă străină de la vârstă fragedă, chiar de la 2 ani, prin ascultare şi repetare, o percepe ca pe limba nativă, în care a învăţat să vorbească.

„Iniţial, când îi învăţăm de mici limba engleză, ei fac diferenţa dintre cele două, dar le combină automat.  Atunci când vor să comunice, aleg cuvintelecare le vin mai uşor în minte, în general cele englezeşti. Spre exemplu, copilul se duce la mamă şi îi spune «vreau un apple (n.r. – măr)». Părintele îl corectează şi în timp învaţă să comunice separat în engleză sau în română şi să nu le mai combine aleatoriu“, spune Andreea Toader, de la un alt centru special pentru învăţarea timpurie a limbii engleze, „Helen Doron“.

Psiholog: "Copilul nu trebuie forţat"

Psihologul de copii Daniela Gheorghe a explicat pentru „Weekend Adevărul“ că părerile cercetătorilor sunt împărţite în ceea ce priveşte efectele bilingvismului timpuriu.

„Sunt cercetători care spun că acesta activează anumite centre ale creierului care îi ajută pe copii să-şi dezvolte limbajul şi abilităţile de comunicare din timp. Important, mai întâi, este ca prichindeii să înveţe să comunice, abia după faza aceasta se poate vorbi de corectitudinea limbajului folosit“, explică psihologul.

De partea cealaltă sunt cercetătorii care spun că învăţarea unei limbi străine de la vârste prea mici i-ar putea bulversa pe copii şi ar duce la un fel de «nevroză a vorbirii», ar inhiba dezvoltarea naturală a limbajului. Psihologul îi sfătuieşte pe părinţi să nu se impacienteze în cazul în care copilul nu învaţă repede.

„De multe ori ei nu răspund imediat, acumulează tot mai mult în timp, şi la un moment dat îşi dau drumul la vorbire. Copilul poate să cunoască mai multe limbi şi să aleagă să comunice numai într-una, este vorba de limbajul pasiv, el înţelege şi integrează informaţia, dar nu o foloseşte imediat“, spune Gheorghe.

Joc, teatru şi muzică în loc de manuale

Educatoarea le împarte copiilor desene cu animale. Pe jos sunt aşezate alte desene cu un grajd, o cuşcă, un coteţ. Copiii trebuie să spună în engleză ce animal este în desenul pe care şi l-au ales şi unde locuieşte acesta.

„This is a... what is it?“ (n.r. – Acesta este un... ce este acesta?), îl întreabă o educatoare pe un puşti de vreo 4  ani. „A horse!“, „Good, and where does the horse live?“, „He lives in a... stable!“, „Indeed he does, very good“ (n.r. –  Un cal!, Bravo! Şi unde stă calul?, El stă într-un... grajd!, Aşa este, foarte bine!). Acesta este un tip de exerciţiu pe care îl fac copiii la unul dintre cele trei centre „Helen Doron“ din Bucureşti. Aici, părinţii îşi aduc copiii câte o oră-două după-amiaza special pentru a învăţa limba engleză devreme.

„Am vrut să înveţe limba engleză ca pe o limbă maternă şi ne-am gândit că, la vârsta lor, conceptul «Helen Doron» este foarte bun fiindcă ajută imaginaţia, iar copiii se mai şi distrează, pe deasupra. Ei învaţă limba engleză jucându-se şi, automat, o asociază cu joaca, motiv pentru care o prind mai repede. Eu mi-am adus copilul dinainte de grădiniţă şi socializează altfel, mai bine, fiindcă are deja acest exerciţiu de aici“, povesteşte Iulia, mama unui copil care vine la cursuri de engleză de foarte mic.

Engleza din versurile melodiilor

O educatoare şi lingvistă britanică stabilită în Israel a descoperit o metodă de învăţare pe care copiii o asimilează firesc şi care poate fi aplicată pe orice învaţă, fie că vor să cânte la un instrument sau să vorbească o limbă străină. Metoda a fost dezvoltată şi iniţiată de Helen Doron în 1985 şi se bazează pe ascultare repetată, învăţare naturală şi încurajare.

Doron s-a inspirat din metoda Suzuki pentru vioară, dezvoltată de doctorul Shinichi Suzuki pe premisa că un copil poate învăţa muzica la fel de uşor cum învaţă să vorbească prima oară. Primul lucru pe care îl fac micii elevi la o astfel de lecţie este să asculte muzică.

La fel, şi în cazul învăţării limbii engleze după metoda Helen Doron, copiii ascultă mai întâi înregistrări cu cântece de leagăn pentru a se obişnui cu sunetele limbii şi încep să comunice încetul cu încetul. Metoda ascultării se poate aplica şi la bebeluşi, pe care îi aduc părinţii dimineaţa la centru şi stau cu ei pe parcursul orei. Acasă, copiii pot asculta cântecele în engleză de pe CD-uri pe care părinţii le primesc de la centru.

„În România există 17 astfel de centre unde predau în total circa 50 de profesoare. La fiecare centru vin între 70 şi 100 de copii. Modul în care învaţă limba engleză se bazează pe muzicalitate şi pe repetitivitate. Noi încercăm să redăm un mediu natural de învăţare. Cei mai mari copii pe care îi avem în momentul de faţă au 12 ani, pe care îi pregătim pentru testele internaţionale de limba engleză“, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ Andreea Toader, care se ocupă de unul dintre cele trei centre „Helen Doron“ din Bucureşti.

Părinţii care vor să-şi înscrie copiii la cursurile „Helen Doron“ trebuie să scoată din buzunar între 2.000 şi 2.800 de lei pe an. Preţurile variază de la centru la centru, în funcţie de durata şi frecvenţa orelor.

Teatru şi cântece la Shakespeare School

Asociaţia „Shakespeare School“ are programe asemănătoare, prin care copiii pot învăţa limba engleză într-un mediu mai plăcut ca la şcoală, prin joc, care să îi ajute să asimileze cât mai mult din timpul orelor.

„Învăţarea este eficientă atunci când este făcută cu plăcere şi nu e percepută ca o corvoadă. Este important ca ea să se petreacă într-un cadru plăcut, unde copiii şi tinerii sunt trataţi cu căldură, sunt încurajaţi şi preţuiţi, dar şi provocaţi să-şi depăşească mereu nivelul. Pentru copii, cea mai bună metodă de învăţare este prin joc – jocuri de mişcare, teatru de păpuşi şi marionete, poezii şi cântece. Pe măsură ce cursanţii noştri cresc, metoda de predare pe care o folosim se adaptează şi ea“, au explicat reprezentanţii asociaţiei.

Povestea „Shakespeare School“ a început în urmă cu 10 ani, timp în care asociaţia a adunat peste 1.500 de cursanţi, care învaţă în trei sedii din Capitală, şi o echipă de 21 de profesori.

Metoda de predare pentru copiii foarte mici este una interactivă, cu jocuri la care aceştia trebuie doar să răspundă prin mişcare şi acţiuni fizice la ceea ce profesorul le spune în limba engleză. Abia după aceea, jocurile devin mai complexe.

Reprezentanţii Asociaţiei spun că prin joacă, teatru de păpuşi sau scenete, copiii învaţă limba engleză „aproape pe nesimţite“, iar relaţia lor cu profesorii este bazată şi pe prietenie, ceea ce creează o atmosferă mai destinsă decât cea din sala de clasă de la şcoală, unde profesorul are un rol mai autoritar.