„Învăţare“ şi „educaţie“: unde se întâlnesc şi de ce?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Promisiunea educaţiei este îndeplinită prin învăţare – acesta a fost unul dintre mesajele principale ale Raportului Băncii Mondiale privind Dezvoltarea Globală 2018.

World Development Report 2018: Learning to Realize Education’s Promise a fost prezentat la Bucureşti pe 13 iunie 2018. Evenimentul în cadrul căruia au fost evidenţiate punctele-cheie, datele statistice şi concluziile importante ale raportului, a fost organizat de Banca Mondială în parteneriat cu Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României – cel care, de altfel, a şi participat şi în deschiderea dezbaterilor.

Anual, raportul Băncii Mondiale privind Dezvoltarea Globală se axează pe o zonă de interes din domeniul dezvoltării. În ediţia actuală, punctul central al raportului a fost Educaţia. Accentul s-a pus pe aspecte care ţin de învăţare reală – ca element determinant în atingerea obiectivelor educaţiei – creşterea prosperităţii şi eliminarea sărăciei. Cu alte cuvinte, simpla participare la clasă a elevilor nu este suficientă pentru dezvoltare şi nici nu garantează învăţarea, ceea ce reiese clar din statistici: există şcoli din ţări slab dezvoltate în care elevii de clasa a doua sau a treia nu ştiu să citească fraze simple şi nici să realizeze calcule matematice elementare. Pot fi observate, în acest fel, inegalităţi care afectează progresul în educaţie şi alterează calitatea învăţării.

Printre concluziile raportului Băncii Mondiale se află şi aceea că rezultatele slabe la învăţătură ar putea să fie evitate. Una dintre dimensiunile care generează criza învăţării este reprezentată chiar de rezultatele slabe la învăţătură, şi nu doar în ţările foarte sărace.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat în cadrul evenimentului că, în România, rata analfabetismului funcţional este de 42%, iar sistemul educaţional “ar trebui să aibă capacitatea de a face o diferenţă în nivelurile de cunoaştere ale copiilor nefiind suficient să asigurăm accesul la educaţie, ci să şi garantăm accesul la educaţie de calitate.

În raport se mai arată şi că, în procesul de predare şi cel de învăţare, apare o formă de discontinuitate, generată de o serie de factori printre care acela că, deşi merg la şcoală, copiii nu sunt întotdeauna pregătiţi să şi înveţe bine din diferite motive – precum sărăcia şi, în ţările mai puţin dezvoltate, anumite boli, malnutriţia cronică, subdezvoltarea fizică şi chiar competenţe congnitive slabe. Acestora li se adaugă taxele şi costurile şcolare mari, barierele sociale dar şi faptul că, în unele cazuri, nici profesorii nu au pregătirea optimă şi motivaţia de a eficientiza predarea şi de a-i ajuta pe copii să înveţe temeinic. 

Lipsa manualelor şcolare şi a tehnologiei moderne, deopotrivă cu o insuficienţă a resursele intră tot în categoria factorilor care influenţează învăţarea şi nivelul de educaţie, pe plan mondial, iar lucrurile nu se opresc la asta, ci sunt îngreunate de probleme şi deficienţe profunde, de ordin sistemic, administrativ, guvernantal etc.

Ca profesionist care activează în domeniul educaţiei, mi-aş dori să mă opresc asupra unui aspect care mi-a atras atenţia în cadrul dezbaterilor şi care vizează, în mod direct, sfera mea de activitate şi obiectivele European Examinations Centre – test-venue-ul pe care îl administrez şi care se ocupă, în mod particular, cu efectuarea de teste de limba engleză Cambridge. 

În raportul Băncii Mondiale se abordează importanţa evaluării (assessment) în procesul de învăţare, mesajul fiind unul de impact: Evaluează învăţarea – pentru a face din asta un obiectiv clar. În vederea dezvoltării domeniului educaţiei, evaluarea joacă un rol cheie în procesul de învăţare, se punctează în raport, ceea ce presupune un grad mare de acţiune din partea tuturor celor implicaţi - de la profesori, evaluatori şi decidenţi, la elevi şi familiile acestora.

Evaluarea influenţează luarea deciziilor bazate pe rezultate concrete şi, din păcate, după cum arată datele, doar în jumătate dintre ţările lumii există metode de măsurare a învăţării la finalul ciclului primar şi secundar - indicatori asociaţi cu evoluţia şi progresul, la nivel de societate.  

Revenind la domeniul meu de expertiză, aş dori să punctez câteva aspecte relevante, în acest context, fiind vorba despre lucruri pe care le-am observat, despre evaluare - ca parte din procesul de învăţare al unei limbi străine. Din observaţiile proprii şi din experienţa profesională acumulată de-a lungul anilor în testarea competenţelor lingvistice, evaluarea este un proces continuu, ci nu unul final, care are efecte pozitive pe plan educaţional. 

Evaluarea îi determină pe elevi să îşi formeze o capacitate de autoapreciere, să prevină eşecul şcolar, să îşi dezvolte personalitatea şi simţul critic. Profesorului îi revine rolul să asigure pregătirea pentru evaluare şi, ulterior, să identifice măsurile constructive luate în urma evaluării.Astfel, procesul de evaluare a nivelului limbii străine reprezintă o bază pentru dezvoltare şi studiu ulterior. Evaluarea obiectivă creează o oportunitate pentru dezvoltare. Mai mult, asigurarea şi reasigurarea criteriilor de evaluare ca fiind obiective este importantă pentru cadrele didactice, deoarece calitatea procesului educaţional poate să fie garantată doar de calitatea procesului de evaluare.

Prin calitate înţelegem corectitudine, echitate, obiectivitate, relevanţă. Organismele internaţionale care gestionează tot acest proces au printre atribuţii stabilirea unor criterii clare şi obiective pentru evaluare şi apoi găsirea metodelor corecte prin care să se asigure că acestea sunt urmate şi respectate întocmai.

Dacă ar fi să trag o concluzie referitoare la importanţa evaluării continue a nivelului de limbă engleză şi, totodată, să plasez acest aspect într-un context internaţional, în acord cu aspectele la care s-a făcut referire în raportul lansat de Banca Mondială pe tema educaţiei, aş vrea să evidenţiez că şi cunoaşterea uneia sau a mai multor limbi străine reprezintă o şansă sporită de performanţă în viaţa academică şi apoi în cea profesională, acces sporit la informaţie şi oportunităţi şi, prin extensie, este un factor care contribuie la dezvoltare, din perspectiva standardelor domeniului educaţiei. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite