Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Îşi propune România Educată să reînvie fabricile de diplome universitare?

11
15 Jul 2021 15:14:16
Ştefan Vlaston

Aşa se pare, dacă se vor aplica măsurile prevăzute în proiectul România Educată (RE). RE desfiinţează şcolile profesionale, toţi elevii vor face liceul, vor trece de un simulacru de Bacalaureat general, comun tuturor filierelor, după care vor merge în universităţi, reanimând fabricile de diplome universitare.

Doar că elevii şi părinţii nu mai vor studii care nu le oferă competenţele cerute de piaţa muncii. Aşa se explică abandonul masiv la trecerea de la clasa a VIII-a la clasa a IX-a şi faptul că numărul studenţilor s-a înjumătăţit în ultimii ani.

Peste un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 10 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nici nu s-au înscris la examen. Anul acesta, 34.000 de elevi înscrişi în clasele terminale n-au avut pretenţia că pot trece examenul de Bacalaureat şi nici nu s-au înscris pentru acest examen. Veniseră la liceu din lipsă de oferte mai bune.

Este bine să facă toţi copiii liceul?

Aceasta e întrebarea esenţială la care trebuie să răspundem. RE zice că da, desfiinţează şcolile profesionale şi transformă actuala filieră tehnologică a liceului în filiera profesională, să ţină loc şi de şcoală profesională. Avem şi o lege, care spune acelaşi lucru: învăţământul obligatoriu de 16 ani. Degeaba spune legea. Avem un abandon şcolar mare, comparativ cu media europeană. Căruia statul nu-i poate face faţă.

Să ne înţelegem de la început. Liceul este o etapă de preprofesionalizare, în care elevii care au inteligenţa dominant conceptual-teoretica se pregătesc pentru continuarea studiilor în mediul universitar, sau pentru a învăţa o profesie pretenţioasă în şcoli postliceale sau colegii nonuniversitare, cum le denumeşte mai nou RE.

Toţi copiii sunt valoroşi în felul lor. Din experienţa mea de profesor am concluzionat că doar o treime din cohorta şcolară are resursele intelectuale necesare, de natură conceptual-teoretică, pentru a parcurge studii liceale. Asta ne spun şi cei peste un milion de elevi care au parcurs liceul degeaba, în ultimii ani. N-au adunat suficiente competenţe pentru a lua Bacalaureatul, în care se cer cunoştinţe înalte în matematică, limba şi literatura română, chimie, fizică, discipline tehnice, etc. Pentru restul de două treimi şcoala trebuie să se plieze pe înclinaţiile, talentele, personalităţile elevilor, pentru a le dezvolta exact acele însuşiri în care ei ar putea performa. Şcoala românească nu face aşa ceva. Se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate.

În concluzie. Nu toţi elevii au resurse intelectuale pentru a face liceul în varianta actuală. Şi nici nu au nevoie. Meserii în construcţii, în servicii, agricultură, nu necesită studii liceale sau universitare.

Ce propune RE

Proiectul desfiinţează şcoala profesională, propune ca toţi elevii să facă liceul, să dea un Bacalaureat generalist, care nu testează nimic concret, pentru ca apoi să meargă la facultăţi, de stat sau private. Şi astfel, să reînvie fabricile de diplome uniersitare.

Sunt două posibilităţi pentru realizarea acestor propuneri. Ori golim liceul de conţinut, îl facem o formă fără fond, ca să treacă prin el toţi elevii ca gâsca prin apă. Şi Bacalaureatul unic la fel, le va testa competenţele de „a se descurca în viaţă”. Şi apoi, cu toţii la facultate, au sau nu au competenţele cerute de cursurile universitare. Ori îl păstrăm in forma actuală, limitând accesul la liceu celor care nu iau 5 la Evaluarea Naţională.

Ghinionul primei opţiuni este că elevii şi părinţii lor s-au prins că degeaba fac liceul sau facultatea, dacă la aceste etape de şcolarizare nu obţin competenţele cerute de piaţa muncii. La angajare, patronul te întreabă ce ştii să faci, nu dacă ştii să „te descurci în viaţă”. Aşa că va creşte abandonul după clasa a VIII-a, părinţii preferă să intre copiii lor în piaţa muncii, dacă studiile nu le oferă competenţele cerute de angajatori. Consecinţa acestei opţiuni va fi creşterea abandonului şcolar, şi refuzul absolvenţilor de Bacalaureat de a merge la facultate. Nu vorbim de elevii buni şi foarte buni, aceştia merg oricum in mare parte la universităţi străine.

Care ar fi fost soluţia optimă?

Avem o nevoie acută de a oferi elevilor trasee educaţionale diversificate, cât mai multe. Pentru a le oferi şansa de a alege pe cel potrivit personalităţii proprii. Aceasta trebuie să fie principala linie de gândire pentru orice nouă reformă în educaţie.

Soluţia mai bună ar fi cea prezentată în scenariul doi, din varianta mai veche a RE.

Învăţământul primar: 6-12 ani, clasele I-VI

Învăţământul secundar inferior: 12-15 ani, clasele VII-IX

Învăţământul secundar superior: 15-19 ani, clasele X-XII

Şcoala profesională: 15-18 ani, se întinde pe 2, 3 sau 4 ani

Adaug la această variantă, defalcarea învăţământului secundar inferior pe cele trei filiere, teoretic, vocaţional şi profesional începând cu clasa a VII-a, care să fie continuate în liceu, elevii mergând, de regulă, tot în aceleaşi filiere. Fără a exclude trecerea de la o filieră la alta, în urma susţinerii unor examene de diferenţă.

Aceasta variantă oferă soluţii şi pentru tinerii care la 16 ani vor să intre în piaţa muncii, în ţară sau în străinătate.

Învăţământul profesional de 4 ani se justifică pentru meserii complexe, care au nevoie de o pregătire teoretică şi practică specifică, mai îndelungată.

Învăţământul profesional nu oferă susţinerea Bacalaureatului şi, în consecinţă, nici continuarea studiilor în sistemul universitar. Pentru că nu poţi acumula competenţe teoretice înalte, simultan cu învăţarea unei meserii. Şi pentru că nici nu ai resurse intelectuale pentru atingerea unor astfel de competenţe.

Autorul RE n-a aflat că piaţa muncii din România are o acută lipsă de meseriaşi. Patronii îi aduc din ţări asiatice. Asta în timp ce o parte însemnată dintre elevii din rural nu învaţă nicio meserie, după 8 clase fac agricultură de subzistenţă alături de părinţi.

Concluzie

Raportul RE trebuia de mult publicat, toate aceste discuţii din spaţiul public să fi fost avute în vedere la forma finală a raportului. Chiar ministrul Cîmpeanu ne spune că primele rezultate palpabile le vom vedea în 2030. Dar până atunci se schimbă preşedinţi, guverne, parlamente. Dacă specialiştii critică acum vehement RE, să vedem ce va fi în parlamentele şi guvernele viitoare.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

11 Comentarii

Omul UnOm
15.07.2021, 16:08:14

Revigorarea invatamantului profesional in Romania, ar trebui sa fie o prioritate. In prezent scolile profesionale sunt foarte devalorizate, lucru vizibil nu numai in strategiile ministerului cat si in atitudinea populatiei. Cei mai multi parinti se uita ciudat la tine atunci cand ii intrebi daca copilul lor vrea sa invete o meserie. In majoritatea tarilor europene meseriasii sunt bine priviti si respectati. La noi insa, de cele mai multe ori erau priviti de sus cu superioritate. Lumea nu intelege ca un meserias bun se formeaza in ani de zile si nu este deloc ceva degradant.

-7 (9 voturi)
Ion Partizanul
15.07.2021, 20:34:46

,elevii care au inteligenţa dominant conceptual-teoretica ,, Eu aveam asa inteligenta in 86 dar nu am avut bani de Dacia 1310 sa o dau unuia mare de la ASE cum au avut 2 verisoare d-ale mele.

-5 (5 voturi)
Vanatorul/d.c.
15.07.2021, 20:36:12

”Miercuri, 14 iulie 2021, Proiectul România educată a făcut obiectul unei ceremonii la Palatul Victoria. Deși din punct de vedere juridic ședința s-a vrut una de adoptare a unui Memorandum, în realitate ea s-a transformat, prin voința lui Klaus Iohannis, într-o Ceremonie în cadrul căreia Guvernul, împodobit sărbătorește, cu un premier care și-a călcat chiloții pentru a avea dunga cerută de momentul istoric, a primit de la Mărețul Proiectul și, după ce l-a pupat (așa am văzut în triburile turce de pe vremea lui Osman că se proceda cu steagul tribului) și-a luat angajamentul de a-l transpune în practică. Într-adevăr, un moment istoric. După cinci ani de ținut prin sertare, scos și curățat de praf în ultimele zile, Proiectul a fost predat Guvernului. Iar Guvernul l-a primit într-o atmosferă de beatitudine, amintind de primirea de către Moise pe Muntele Sinai a Tablelor Legii. Ceremonia de la Palatul Victoria a sugerat o diviziune a muncii în cadrul regimului Klaus Iohannis. Președintele a creat un Proiect. Guvernului îi revine datoria de a-l transpune în practică. O diviziune a muncii net favorabilă Președintelui. N-a avut nevoie de cine știe ce bătăi de cap să întocmească un Proiect sau, mai bine zis, să coordoneze întocmirea unui Proiect. Marea problemă în România lucrului niciodată terminat e transpunerea în practică a unui Proiect. Cum îl știm pe Klaus Iohannis preocupat să nu-și bată capul, putem presupune c-a răsuflat ușurat cînd a văzut Proiectul în brațele Guvernului. Ceremonia a cerut ca Proiectul să fie, în sfîrșit, dat publicității. Numărînd 117 pagini, Proiectul îmi confirmă ipoteza lansată după discursul lui Klaus Iohannis de miercuri, 7 iulie 2021. E vorba de un munte care s-a scremut ca să nască o mărgică. Lectura Documentului ne convinge că asistăm la o uriașă șmecherie, ca să nu-i spunem, excrocherie. Titlul România educată n-are nici o legătură cu conținutul Documentului. În presa online există un nărav numit Goana după clickbait-uri. Ce înseamnă asta? Deoarece numărul de click-uri făcute pe un titlu trece drept număr de accesări ale unui articol, multe publicații apelează la titlul înșelător, fără nici o legătură cu conținutul. Ceva în genul Putin e furios c-a pierdut Republica Moldova, un titlu pe care-l accesezi pentru a descoperi că în text e vorba de presupunerea unui ziarist că Putin e furios, presupunere citată de articol. Ceva asemănător s-a petrecut și cu titlul Proiectului. Cînd citești România educată te duci cu gîndul imediat la o serie de măsuri menite a educa întreaga Românie. Asta însemnînd că urmare a măsurilor vor fi educați pînă și cei de la Salubritate astfel încît să răstoarne coșurile de gunoi îndemnîndu-se în limba lui Shakespeare. Documentul propriu-zis confirmă zicerile anterioare ale lui Klaus Iohannis despre Proiect. E vorba de măsuri care nu trec dincolo de hotarele Școlii. Se știe însă că nicăieri în lume Școala nu e un domeniu izolat de societate, un domeniu autonom. Școala depinde esențial de întreaga societate. Oricîte măsuri ai lua în domeniul Școlii, chiar și geniale, ele vor fi ineficiente cîtă vreme nu sînt însoțite de măsuri la nivelul întregii societăți menite a înlesni dezvoltarea Școlii. Că e vorba doar de o mărgică ne spun și alte aspecte ale Documentului. Lipsesc mai întîi temeiurile științifice ale acestor măsuri. Orice Proiect vizînd un domeniu trebuie să plece în chip esențial de la trecerea în revistă a slăbiciunilor pe care măsurile își propun să le înlăture. Realitatea pe care se întemeiază orice Proiect se vede din cercetarea sociologică de amploare. Proiectului îi lipsește punctul de plecare constînd în rezultatele unei cercetări sociologice la nivel național. Documentul are drept anexă o sumă de fotografii ale lui Klaus Iohannis în exercițiul clișeu de înconjurare de către copii. Ar fi fost de așteptat ca Anexele să fie documente științifice – statistici, bilanțuri – toate menite a justifica științific măsurile. Ceremonia de la Palatul Victoria a urmat Ceremoniei de încheiere a întîlnirilor de la începutul săptămînii trecute. Planul de muncă anunțat de Guvern șochează prin lungimea nepermisă a termenelor de execuție. Se vede limpede că președintele nu vrea implementarea Proiectului cît mai repede, ci întreținerea imaginii de document măreț, istoric, a cărui realizare se întinde pe aproape un deceniu. Un Document istoric nu poate fi altfel decît întins pînă în 2030. Adăugînd ceremoniei inutile de la Palatul Victoria această incredibilă amînare la calendele grecești a implementării Proiectului, putem vorbi de o Operațiune de imagine strict publicitară, prin care se urmărește să fim convinși că șoricelul născut din scremerea Muntelui nu-i șoricel, ci un cal înaripat, călărit de Klaus Iohannis, în timp ce Florin Cîțu îi dă să mănînce jăratic.” (Ion Cristoiu)

-6 (8 voturi)
Vanatorul/d.c.
15.07.2021, 20:43:31

Pe planeta asta nu exista panglicari mai penali , mai fanfaroni si mai habarnisti decat cozile de topor cu mentalitate si apucaturi fanariote care-si zic in bataie de joc ”partid national” si ”liberali”..!

-6 (10 voturi)
Coronavirus Noul
15.07.2021, 17:21:54

Cred ca doua observatii sunt esentiale, la articolul de fata: 1. fabricile de diplome nu au murit niciodata; si-au mai incetinit activitatea pentru ca majoritatea bugetarilor sunt deja burdusiti cu diplome de studii si un al doilea masterat sau doctorat, nu le mai aduce mari beneficii financiare. Cum in mediul privat sau in strainatate, diplomele astea nu valoreaza nici cat o ceapa degerata, oamenii au inteles ca nu are rost sa plateasca o diploma inutila, daca nu tintesc un post de bugetar. 2.Epoca cohortelor de muncitori necalificati din agricultura si constructii a cam trecut. Vremea sapei a fost in secolul 19, iar a tractorului UTB a fost in secolul trecut. Utilajele zilelor noastre, cu care se face agricultura sau se construieste, sunt foarte complexe si nimeni nu o sa le dea pe mana unor oamnei nescoliti. Ca noi suntem inca la sapa si la lopata tine tocmai de mentalitatea care transpare si din acest articol.

+5 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (11)

Modifică Setările