Şcoala începe cu lecţia de şmecherie a ministrului Pricopie

În 2010, am încercat să îmi conving colegii parlamentari că manualele şcolare au nevoie de un cadru legal, bine definit, predictibil şi nu stabilit prin ordin de ministru. Am depus o lege, care a fost tergiversată vreo doi ani în Parlament, după discuţii prin comisiile ambelor Camere, unde a întrunit unanimitate, nu însă şi la vot. Păstrarea manualelor şcolare la pixul ministrului este prima piedică în rezolvarea acestei spinoase probleme.

Pentru situaţia de acum, Remus Pricopie nu poate invoca nicio scuză. Doar aceea că a folosit o metodă, astfel încât să iasă ce nu trebuie.

Prin ordin, ministru face ce vrea. Ar fi putut să facă şi bine. Chiar să facă bine să se intereseze cum se petrec lucrurile în alte ţări.

În primul rând, Remus Pricopie a abordat subiectul cu o aroganţă caracteristică celor care, ajungând într-o funcţie, li se pare că sunt hărăziţi prin destin să facă şi să desfacă, când şi cum îi taie capul.  

În mod normal, în ţările care tratează profesionist şi responsabil educaţia naţională, evaluarea proiectelor de manuale şcolare/auxiliare curriculare se realizează în sesiuni de evaluare anuale. Declanşarea sesiunilor de evaluare este anunţată, de regulă, cu cel puţin 12 luni înainte, dar nu mai puţin de 9 luni. Mai mult, în ultimele trei luni înainte de termenul de depunere în vederea evaluării, se organizează stagii de pilotare a manualelor, dar nu mai putin de şase luni, aceasta fiind cea mai eficientă metodă de evaluare. Ceea ce înseamnă că, în perioada „pilot”, se lucrează cu acele manuale şi doar în funcţie de constatări se acceptă introducerea la nivelul întregului sistem.

Cum a procedat dl Pricopie?

Potrivit calendarului, pe 22 noiembrie 2013 era aprobată, prin ordinul ministrului Educatiei Nationale, Metodologia privind evaluarea/reevaluarea, aprobarea, achiziţionarea şi gestiunea manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar. Între 23 noiembrie 2013 - 23 aprilie 2014 urmau să fie elaborate proiectele de manuale şcolare pentru clasele I şi a II-a, în varianta tipărită, însoţită de forma electronică. Mai e de remarcat un amănunt: deşi noua programă şcolară pentru clasele respective a fost finalizată in 2012, procesul pentru introducerea manualelor noi începe de abia spre sfârşitul anului 2013.

Ordinul, emis în noiembrie 2013, e publicat în Monitorul Oficial de abia în 14 martie 2014 (practic, în acel moment, editurile află oficial organizarea de licitaţie), iar caietul de sarcini - de abia pe 18 aprilie. Termenul pentru predarea proiectelor, iniţial stabilit pe 3 iunie, este prelungit cu 45 de zile, după protestul editurilor. Declararea câştigătorului este decalată pe 4 august. Ca urmare, editurilor li se lăsaseră la dispoziţie aproximativ două luni pentru elaborarea proiectelor de manuale, având în vedere data la care a fost prezentat caietul de sarcini. Pentru contestaţii, soluţionarea acestora, tipărirea manualelor şi distribuirea în şcoli, dl Pricopie şi-a rezervat aproximativ o lună.

Între timp, apar caştigătorii SIVECO, CD Press şi Edu Soft Marketing. Doar că, după ce sunt declaraţi câştigători, se ivesc nişte „erori care s-au corectat”, după explicaţiile celor de la Minister.

Modificarea acelor erori vine la 16 zile după ce ministerul a anunţat câştigătorii licitaţiei şi după ce mai multe companii au contestat rezultatele licitaţiei. Cu toate acestea, cele trei companii rămân caştigătoare.

Pe de altă parte, SIVECO şi Editura Litera îşi fac reclamă peste tot, trimit informări învăţătorilor din ţară, pe care îi îndeamnă să comande manualele tipărite şi digitale pe care le-au realizat, cu precizarea importantă că manualele sunt aprobate de Minister şi declarate căştigătoare în urma licitaţiei. Iar toate acestea în condiţiile în care nu au fost soluţionate contestaţiile depuse la licitaţie şi Ministerul nu a încheiat contracte cu nicio firmă.

Singura concluzie e că favoriţii erau deja aleşi. Şi nu sunt, în nici un caz, elevii care încep mâine şcoala. Dar nu asta îl supără pe premierul Victor Ponta, ci faptul că nu suntem de acord cu şmecheriile Ministerului.