Şcolile pilot nu pot să modifice planurile cadru şi programele şcolare în vigoare!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Prietenul şi colegul în ale educaţiei, Marian Staş, ridică din nou problema şcolilor pilot, pentru care a consumat multă energie de-alungul anilor. Doar şase şcoli s-au înscris în acest proiect, din toată ţara, fapt care ilustrează că majoritatea a înţeles dificultăţile legate de implementarea acestui proiect. Două sunt dificultăţile majore care se ridică în aplicarea acestui proiect.

Învăţământul românesc este proiectat ca un domeniu unitar, guvernat de Legea Educaţiei Naţionale. Al doilea impediment major rezultă din faptul că nu multe şcoli au resursele umane capabile să proiecteze o transformare curriculară de proporţiile celei cerute de dl Marian Staş.

Caracterul unitar al învăţământului românesc

Să menţionăm de la început exigenţele cuprinse în art. 13 din Metodologia-cadru aprobată prin OMEC nr. 4811 din 2020, referitoare la şcolile pilot.

(1) În cazul aplicării unor inovaţii cu grad mare de complexitate la nivelul curriculumului naţional (de exempluplanuri-cadru de învăţământ noi, programe şcolare noi etc.) este necesară o planificare a implementării intervenţiei educaţionale pilotate pentru un întreg ciclu de învăţământ.

(2) Propunerea de pilotare a intervenţiei educaţionale/proiectului de cercetare educaţională va include o analiză a impactului demersului propus asupra profilului de formare al absolventului programului, precum şi o analiză a elementelor comune pentru unităţile-pilot şi unităţile din învăţământul de masă, astfel încât să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi să se asigure condiţiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învăţământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia.

Planificarea intervenţiei educaţiei pilotate pentru un întreg ciclu de învăţământ necesită resurse importante de documentare şi experţi în dezvoltare curriculară de care şcolile nu dispun. Presupun că această planificare trebuie să capete aprobarea ministerului Educaţiei, altfel nu ştim dacă respectiva intervenţie curriculară este benefică, sau nu, în educaţia elevilor.

Cel mai greu de realizat este „să se asigure şanse egale tuturor elevilor la examene/evaluări naţionale şi să se asigure condiţiile minime care ar putea permite transferul de la o unitate-pilot către o unitate de învăţământ de masă pe parcursul derulării proiectului sau la finalul acestuia”.

Pentru a fi mai simplu de înţeles, să presupunem că în cadrul unei proiectări de schimbare curriculară se prevede eliminarea unor discipline din planurile cadru sau al unui (unor) capitole dintr-o disciplină. Şi dacă la examenele naţionale se regăsesc unul sau mai multe subiecte din capitolele sau disciplinele eliminate, se mai respectă şanse egale tuturor elevilor? În mod evident, nu. Intervenţiile curriculare nu  pot avea loc în trunchiul comun de discipline, ci doar în Curriculum la Decizia Şcolii, lucru care se întâmplă şi acum.

În cazul transferului de la o şcoală pilot la o unitate de învăţământ de masă, din foaia matricolă care însoţeşte transferul nu poate lipsi nicio disciplină din cele predate la şcoala obişnuită la care doreşte să se transfere elevul. Şi dacă la şcoala pilot nu s-a făcut o disciplină din curriculumul naţional, transferul nu poate avea loc.

În concluzie, în cazul şcolilor pilot nu se pot face intervenţii în planurile cadru sau în programele şcolare ale disciplinelor din trunchiul comun. Doar în Curriculumul la Dispoziţia Şcolii (CDŞ), ceea ce este valabil şi în prezent.

Prevederi ale Legii Educaţiei Naţionale pe care trebuie să le respecte şi şcolile pilot

Art 64. (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi, în baza principiului subsidiarităţii. (2) Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

Scrie dl Marian Staş în recentul articol:

Şcolile-pilot funcţionale acum au vrut pe bune şi au putut pe bune. Mai ales, au avut CURAJ să solicite DEROGĂRI/EXCEPŢII de la normativele în vigoare, aprobate prin OMEC, ca să-şi proiecteze propriile modele curriculare.

Derogări, excepţii, de la Legea Educaţiei Naţionale nu se pot da prin OMEC. Doar prin alte legi. Nu pot crede că dl Marian Staş nu ştie un lucru simplu. Aşa că, până la o altă lege a Educatiei, şi şcolile pilot trebuie să aplice Curriculumul naţional, ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

În caz contrar, încalcă Legea Educaţiei Naţionale.

Se mai spune în Legea Educaţiei Naţionale

Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Deci nu se pot elabora de colective de profesori care au iniţiativa unor şcoli pilot. Şi atunci, ce pot să facă şcolile pilot? Să umble la CDŞ, cum spune legea şi acum.

Mai spune legea:

 În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Este vorba de alternative de tipul Montessori şi altele. Şi aici este nevoie de aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale

Un exemplu concret, Liceul Lazăr din Bucureşti

A devenit şcoală pilot, şi a luat decizia ca pe semestrul al doilea al anului şcolar 2021-2022 să se ocupe la clasele a XII-a doar de materiile prevăzute la Bacalaureat, ignorând complet celelalte materii. Este drept că se respectă cele două condiţii cerute de Metodologia-cadru, de şanse egale la examenul de Bacalaureat şi posibilitatea transferării la altă şcoală, care nu se mai pune în acest caz.

Şi aici apare o problemă. Un elev de la Filologie nu poate da Bacalaureatul la Biologie, pentru că nu este prevăzută în materiile de Bacalaureat. Dar vrea să dea la Medicină şi nu are bani de meditaţii. Ce face, beneficiază de şanse egale, dacă n-a mai făcut Biologie la clasă?

În concluzie

Şi eu sunt profund nemulţumit de starea învăţământului românesc de azi, şi am scris de multe ori pe marginea acestui subiect.

Există însă două restricţii peste care nu putem trece. Caracterul unitar al învăţământului românesc, prevăzut în legi. A doua restricţie, cine garantează că schimbările curriculare generate de profesorii unei şcoli sunt benefice, sau nu, tuturor elevilor acelei şcoli?

Până nu se rezolvă aceste probleme la nivel de sistem, printr-o nouă Lege a Educaţiei, nu văd benefică funcţionarea şcolilor pilot, care nu au libertatea să facă schimbări în planurile cadru şi în programele şcolare ale disciplinelor prevăzute in trunchiul comun. Doar în CDŞ, ceea ce este valabil şi acum.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite