Învăţământul românesc marchează deschiderea unui nou capitol în istoria sa, prin publicarea primelor Abecedare digitale pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). Documentele, care pot fi descărcate pe calculator sau tabletă de oricine doreşte, vor fi folosite începând de săptămâna viitoare, când va debuta şi cel de-al doilea semestru şcolar. 

De asemenea, 190.000 de manuale de Comunicare în Limba Română vor ajunge pe băncile elevilor de clasa I din întreaga ţară, cu o întârziere de câteva luni, timp în care învăţătorii au fost nevoiţi să lucreze după manuale învechite şi fişe de lectură. Concret, Abecedarele sunt în şase variante, în funcţie de solicitările fiecărui învăţător, spune Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar din Bucureşti.

„Durează aproximativ 48 de ore sa distribuim în şcoli manualele din depozitul central al fiecărui judeţ. Majoritatea şcolilor vor intra în posesia acestor manuale cel târziu marţi”, a declarat Banu.

Folosirea Abecedarelor digitale, facultativă

În paralel, atât învăţătorii, cât şi părinţii pot descărca, în premieră pentru România, şi o variantă digitală a acestor Abecedare, direct de pe site-ul Ministerului Educaţiei. Folosirea acestei variante este facultativă, în funcţie de posibilităţile tehnologice pe care le oferă fiecare clasă.

„În Bucureşti, majoritatea şcolilor dispun de proiectoare cu ajutorul cărora se poate lucra pe astfel de manuale şi de table smart pe care copiii pot scrie şi desena”, a completat Marian Banu.

Având în vedere că aceste manuale ajung la copii abia în cea de-a doua parte a anului şcolar, expertul în educaţie Marian Staş consideră că anul şcolar 2014-2015 este oarecum compromis, dar spune că utilizarea noilor manuale îi va ajuta atât pe elevi, cât şi pe profesori să se obişnuiască, treptat, cu modificările aduse Abecedarului, primele din ultimii zece ani.

Societatea românească a rămas tradiţională

Publicarea primelor manuale digitale şi direcţia pe care un astfel de proiect o imprimă învăţământului românesc naşte entuziasm, dar şi îngrijorare. Spre exemplu, experţii în educaţie şi dascălii care ştiu cum se face educaţie în Occident salută iniţiativa şi susţin că marele câştig al elevilor este adaptarea la o societate în continuă transformare.

„Alte sisteme educaţionale au înţeles că trebuie să se adapteze evoluţiei societăţii, iar societatea modernă este afectată profund de noile inovaţii din tehnologie – felul în care comunicăm, felul în care facem achiziţii, felul în care învăţăm – cam toate s-au mutat în mediul online. Societatea românească însă a rămas una tradiţionalistă şi nu are încredere în inovaţie – probabil că acesta este unul dintre motivele pentru care investim atât de puţin în cercetare şi inovaţie”, a declarat Tincuţa Apăteanu, expert în educaţie.

La rândul său, Marian Staş consideră oportună elaborarea unui Abecedar digital şi crede că secretul succesului la un astfel de proiect, necesar pentru şcoala românească, este măsura.

„Extremele nu au fost niciodată bune, sănătoase. Evident că este nevoie de o abordare pedagogică echilibrată şi în privinţa tehnologiei. Faptul că din ce în ce mai multe ţări europene coboară vârsta folosirii echipamentelor IT nu înseamnă automat şi eficienţă în învăţare”, subliniază Staş.

În ceea ce priveşte abuzul de tehnologie, psihologul Ioana Daneş crede că, de multe ori, părinţii sunt cei care încurajează excesul, prin propriul exemplu.

„Fenomenul se întâmplă oricum, copiii folosesc tabletele şi telefoanele mobile indiferent de ce se face la clasă, pentru că văd asta acasă, dar tehnologia nu este rea în sine. Mai important este la ce o folosesc copiii, la studiu sau la jocuri virtuale şi pseudosocializare. Am remarcat pierderea abilităţilor matematice la copiii din şcolile particulare, unde li s-a permis să lucreze cu computerul de la vârste fragede, pentru că preferau să facă socotelile pe calculatorul electronic şi fără el, nu mai puteau să împartă nici 36 la 2”, a spus specialista.

Manual care dezvoltă creativitatea

O poziţie fermă pe această temă a adoptat un grup de asociaţii de părinţi şi profesori, care susţin că dezvoltarea mediului digital se va dovedi, în următorii câţiva ani, a fi „unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria şcolii moderne româneşti”.

În opinia acestora, copiii care de mici se joacă pe telefon sau primesc tablete dezvoltă probleme de atenţie. „Veţi vedea copii mici plictisiţi, retraşi, izolaţi. Generaţii care se plictisesc, depresivi, cu tendinţe spre suicid”, a avertizat Virgiliu Gheorghe, bioetician.

Ca alternativă, grupul promovează un manual disponibil deja în peste o sută de şcoli şi grădiniţe, publice şi private. Conceput de un grup de 23 de profesori, artişti plastici, fizicieni, teologi şi muzicieni, conform curriculei naţionale propusă de Ministerul Educaţiei, manualul reprezintă un instrument de predare integrată, care îi oferă posibilitatea copilului să se joace cu tot ce este în jurul său şi
să-şi dezvolte creativitatea prin exerciţii de pictură, sculptură, colaj sau origami.

 Situaţia juridică a manualelor, în „ceaţă“

După o întârziere de un semestru, situaţia juridică a noilor manuale este încă obscură. Akademos, una dintre editurile respinse, a chemat Ministerul Educaţiei în instanţă. 

„Contestaţia îşi urmează cursul la nivelul Curţii de Apel. Am considerat ca măcar la începutul semestrului II elevii de clasa I să aibă Abecedarul. Am decis la nivelul ministerului să ne asumăm răspunderea pentru continuarea procedurii”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.