Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Academia Română, despre testele PISA: Limba latină din nou la Bacalaureat şi avertismente despre pericolul fetişizării cunoştinţelor practice

8
11 Dec 2019 11:33:41
Autor: Vlad Terteleac
Academia Română s-a pronunţat în dezbaterea stârnită de rezultatele la testele PISA, foto Adevărul
Academia Română s-a pronunţat în dezbaterea stârnită de rezultatele la testele PISA, foto Adevărul

După ce rezultatele modeste ale elevilor români la testele PISA au reînceput o largă dezbatere privind situaţia învăţământului, ministrul Educaţiei, Monica Anisie, s-a trezit pe birou cu o petiţie pentru reintroducerea probei opţionale de Limba latină la Bacalaureat, semnată şi de Academia Română. De altfel, reprezentanţii Academiei susţin că presiunea pentru reducerea drastică a teorie în favoarea deprinderilor practice ar fi periculoasă.

Petiţia ar fi fost depusă săptămâna trecută la cabinetul Monicăi Anisie, conform informaţiilor Edupedu.

„În contextul dezbaterii publice referitoare la viitoarea structură a examenului de Bacalaureat, Academia Română, Societatea de Studii Clasice din România şi Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti adresează conducerii MEC, personal doamnei Ministru Monica Anisie, solicitarea de a corecta, începând cu anul şcolar 2020-2021, mǎsura prin care elevii secţiilor umaniste ale liceelor din România au fost lipsiţi de posibilitatea de a susţine proba opţionalǎ de limba latinǎ la examenul de bacalaureat”, se arată în petiţie.

Semnatarii petiţiei atrag atenţia că eliminarea probei de limba latină în 2009 a fost făcută fără consultarea cadrelor didactice şi a elevilor interesaţi. Reprezentanţii celor trei instituţii semnatare invocă două argumente principale pentru reintroducerea probei de limba latină ca opţiune pentru examenul de Bacalaureat. Pe de-o parte, aceştia susţin că că Bacalaureatul nu este diferenţiat în funcţie de specializare în sistemul de învăţământ din România.

„În România, bacalaureatul nu este diferenţiat în funcţie de specializare. De exemplu, elevii de la Filologie şi cei de la Ştiinţe sociale au exact aceleaşi opţiuni pentru examenul de maturitate.Pentru ambele specializări istoria este disciplină obligatorie. Iar în cazul probei la alegere, elevul de la Filologie şi cel de la Ştiinţe sociale trebuie să opteze pentru una dintre exact aceleaşi discipline (geografie, logică, psihologie, economie, sociologie, filosofie), deşi acestea din urmă aparţin ariei curriculare fundamentale a specializării Ştiinţe sociale, anume Om şi societate”, arată petiţia.

Al doilea argument constă în faptul că numărul de elevi care optau pentru susţinerea examenului de limba latină înainte ca acesta să fie scos era foarte mare. „Numărul de elevi care au optat în perioada 2006-2009 pentru limba latină la examenul de bacalaureat era foarte mare, chiar în creştere, iar doritorii erau viitori candidaţi nu numai la facultăţi filologice, ci şi la Istorie, Filozofie, Drept”, se observă în sursa citată.

Ce măsuri propune Academia Română în dezbaterea prezentă

De altfel, Academia Română a transmis, astăzi, o serie de măsuri pe care le consideră necesare pentru adresarea problemelor scoase la iveală de rezultatele testelor PISA 2018: procentajul ridicat al elevilor români afectaţi de analfabetismul funcţional, dar şi al îngrijorării legate de analfabetismul primar (cauzat de neputinţa şcolarizării tuturor copiilor de vârstă şcolară) şi de abandonul şcolar. 

” Presiunea prin care se cere eliminarea sau reducerea drastică a teoriei în favoarea susţinerii deprinderilor practice are, de asemenea, un grad mare de periculozitate”, arată una dintre constatările Academiei Române. Instituţia mai argumentează că, până la adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale, menite să fie stabilă şi să cuprindă mai mult principii decât date concrete (acestea trebuie să fie detaliate în statute şi regulamente), este nevoie de măsuri care să stabilizeze şcoala românească şi să-i confere perspective bune de dezvoltare, fără a ceda în faţa unor presiuni conjuncturale, derivate dintr-o percepţie pripită asupra schimbărilor din societatea contemporană, scrie hotnews.ro.

„"Presiunea nejustificată de a introduce noi discipline şcolare trebuie să fie oprită prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conţinuturi care să răspundă dinamicii societăţii contemporane. Astfel, protecţia mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educaţia financiară şi bancară la Ştiinţe sociale şi la Istorie (în liceu), educaţia civică şi constituţionalismul la Istorie, nutriţia sănătoasă, educaţia igienică şi educaţia sexuală la Biologie, circulaţia pe drumurile publice la Dirigenţie etc. Practic, nu există discipline şcolare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate. Propunerile de a introduce discipline noi şi de a le elimina sau diminua pe cele vechi – verificate de la Renaştere încoace – sunt lipsite complet de realism şi de spirit pedagogic. De asemenea, ideea de a avea mai multe discipline încheiate cu medii semestriale şi anuale şi derulate în câte o oră pe săptămână este lipsită de orice fel de fundamentare psiho-pedagogică. Disciplinele de o oră pe săptămână au cea mai slabă eficienţă în procesul de predare-învăţare”, arată recomandările Academiei, citate de hotnews.ro.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

Lucifer
11.12.2019, 13:42:45

Grea şi dificilă temă. În definitiv, pentru ce viitor vrem să pregătim tânăra generaţie?

Markus Roman
11.12.2019, 14:30:59

Ptr un viitor ca la cei din Occident carora daca le iei calculatorul din mana nu sunt capabili sa adune 2+2.

0 (4 voturi)
Lucifer
11.12.2019, 14:37:40

Păi văd că ies mai bine la testele PISA decât ai noştri. Eu vorbeam serios.

+1 (3 voturi)
Markus Roman
11.12.2019, 14:29:07

Consider ca invatamantul acela antic, asa cum se facea pe vremea mea [7 clase obligatorii, liceu de 11 ani] era cea mai buna solutie. Atunci erau liceele de cultura generala, cu despartirea in clasa a X-a in sectiile Real si Uman, liceele pedagogice, liceele economice, liceele agricole. Cine nu voia sau nu era capabil de aceste liceie, intra la scolile profesionale unde fiecare facea practic ce-si dorea. Subliniez insa ca din liceul teoretic ieseau tineri cu o cultura generala destul de solida, spre deosebire de catastrofele pe care le vad eu azi. In plus din liceul teoretic se iesea bine pregatit ptr facultatile tehnice, universitate, institutele de medicina si farmacie. Ceea ce ni se cere acum din exterior va duce la o alta bulibaseala in invatamant. O vorba rromaneasca spune ca din ceva amestecat, tot ceva iese.

+2 (2 voturi)
Markus Roman
11.12.2019, 14:39:21

Completare: atentie, liceul pqnq in cl XI-a nu era obligatoriu, Aceasta te facea sa inveti, nu sa chiulesti sau sa te doara in cot de carte ptr ca treci clasa automat ca acum. Atunci nu exista sa ai macar o absentza nemotivata in toti anii de liceu. Era seriozitatee dar in schimb se reusea masiv in invatamantul superior. Toti cei 30 din clasa mea au intrat la facultati.

+1 (1 vot)

Vezi toate comentariile (8)