Accesul la colegiile de prestigiu, greu de stabilit. Capcanele preadmiterii la liceu

Foto. Arhivă

Confruntate cu o scădere continuă a nivelului de pregătire a elevilor care ajung la liceu, colegiile naţionale cer insistent permisiunea de a organiza propria admitere. Ministrul Educaţiei pare să cedeze, dar părinţii avertizează asupra riscurilor inechităţii unui astfel de sistem

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a avansat la ultima conferinţă de presă propunerea ca media de gimnaziu să fie eliminată la admiterea la liceu. Reamintim că, în acest moment, admiterea la liceu se face luând în calcul media de la Evaluarea Naţională – care contează într-o proporţie de 80% – şi media generală de absolvire a claselor V-VIII, care contează într-o proporţie de 20%. 

Din păcate, a mai spus ministrul, mediile din gimnaziu nu au fost niciodată foarte relevante: „Odată cu administrarea unor evaluări standardizate, odată cu analizele pe care le-am făcut la nivelul întregului sistem preuniversitar, am constatat cu regret că sunt irelevante”. 

Preadmitere înainte de Evaluarea Naţională 

Cîmpeanu a mai spus că noile proiecte de lege pentru învăţământul preuniversitar care vor intra în dezbatere publică vor lua în considerare şi solicitarea colegiilor naţionale de a organiza propria admitere la liceu. „Dacă va fi aşa, ea va trebui să fie finalizată înainte de Evaluarea Naţională, astfel încât acei elevi care au dorit, dar nu au reuşit să promoveze preadmiterea la un colegiu naţional să aibă şansa pe care o are orice alt elev în cadrul examenului de Evaluare Naţională”, a spus ministrul. 

Nu este pentru prima oară când colegiile naţionale aduc în discuţie această variantă de selecţie a viitorilor liceeni. Şi asta, pentru că, s-au plâns directorii acestor prestigioase instituţii de învăţământ preuniversitar, nivelul de pregătire a elevilor de gimnaziu este tot mai scăzut chiar la profilul pentru care aceştia aleg să studieze. 

Liliana Zaschievici, directoarea Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Bucureşti, unul dintre cele mai bune licee de matematică-informatică din ţară, este de acord în principiu cu o astfel de selecţie a elevilor înainte de examenele de Evaluare Naţională, astfel încât un eventual eşec al elevului să nu-i anuleze şansa de a prinde un liceu bun. „Într-adevăr, media de la Evaluarea Naţională după care se face în acest moment repartizarea implică şi media celor patru ani de gimnaziu, şi nu întotdeauna aceste medii sunt chiar relevante. Depinde de şcoală, de nivelul de exigenţă al şcolii, şi este posibil ca la o şcoală bună, să zicem cu exigenţe mai mari, elevii să aibă note mai mici decât la o altă şcoală. Acest lucru ne-ar permite să facem o selecţie mai adaptată pe specificul şcolii”, a argumentat directoarea. 

Lacune mari în spatele notelor mari 

Dacă ar exista o astfel de posibilitate, a adăugat aceasta, s-ar putea da, cel mai probabil, o probă scrisă cu un anumit nivel de dificultate la matematică, la informatică. Directoarea punctează faptul că în cazul în care va exista această variantă, este nevoie de nişte norme metodologice foarte clare: „Să conteze şi acele medii de la examenele de Evaluare, dar şi această ierarhizare după criterii proprii. Pentru că s-a întâmplat să vină elevi cu medii foarte mari, dar care să aibă un nivel destul de scăzut nu doar la matematică, dar, în general, la ştiinţe. Se ştie că în general la gimnaziu se merge pe Română şi Matematică pentru că acestea se dau la Evaluarea Naţională şi celelalte sunt neglijate. Aşa încât mulţi dintre profesorii noştri de ştiinţe sunt nevoiţi să ia materia de la zero cu ei. În concluzie, o astfel de preadmitere ar fi un lucru bun, în condiţiile în care nu s-ar produce o dezavantajare a elevului”, conchide directoarea. 

Ce spun părinţii 

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi - Învăţământ Preuniversitar, subliniază că părinţii sunt de acord 100% să se renunţe la proporţia mediei de gimnaziu în media generală de la Capacitate. „Noi am tot făcut presiuni în acest sens. Iniţial, conta în proporţie de 25% şi s-a coborât la 20%. Toţi miniştrii cu care am vorbit au spus că nu vor să renunţe 100% pentru că s-ar putea ca un elev care dă examen la Evaluarea Naţională să prindă o zi proastă, să se blocheze emoţional şi proporţia de 20% l-ar ajuta sub o formă sau alta. Al doilea argument a fost acela că nu ar mai exista un elev motivat astfel încât să ne asigurăm că învaţă la aproape toate disciplinele. Şi s-ar coborî ştacheta prea jos, lucru care are un sâmbure de adevăr, cu atât mai mult acum, când am renunţat la teze şi chiar dacă avem teste nu mai avem ponderea în alcătuirea mediei. Şi atunci, să nu ajungem de la o stare de bine la o stare de nepăsare. E o graniţă foarte fină şi trebuie să fim atenţi la felul în care scoatem aceste lucruri”, punctează reprezentantul părinţilor. 

„Este o diferenţă incredibil de mare” 

Cât priveşte preadmiterea, aceasta ar trebui privită cu mare atenţie ca să nu fie o sursă de inechitate între elevi, mai spune Iulian Cristache: „Preadmitere pe baza a ce? Trebuie să ştim ca să nu păţim ce păţim în acest moment cu acele concursuri multe dintre ele un pic imorale, cu admiterea la clasa a V-a. Acolo unde elevii care se pregătesc pentru acele colegii – tot un fel de preadmitere în primă fază – beneficiază de avantajul că părinţii fac meditaţii cu exact acei profesori care predau în acele colegii. Noi am reuşit, din ce ştiu eu, împreună cu ministrul să schimbăm metodologia după care se fac subiectele, adică să se facă la nivelul inspectoratelor, tocmai pentru a elimina această influenţă a profesorilor care predau în acele colegii şi care fac meditaţii începând cu clasele a III-a şi a IV-a şi care ştiu să-i pregătească în aşa fel încât să aibă asigurată într-un procent major intrarea în clasa a V-a”. 

Orice decizie luată, adaugă Cristache, trebuie să aducă echitatea în sistem, echitate pe care în acest moment nu o avem chiar deloc. „Vedem foarte bine că avem o Românie din mediul rural şi una din mediul urban. Este o diferenţă incredibil de mare. Noi nu avem un sistem de educaţie în care părintele să-şi lase copilul la uşa şcolii şi de acolo copilul să aibă o carieră de succes. Avem clivaje foarte mari între mediul rural şi mediul urban. La oraş sunt mult mai multe familii cu un anumit nivel de educaţie, şi nu doar atât, ci şi cu resurse financiare şi-i pot ajuta în această industrie paralelă a meditaţiilor private, comparativ cu elevii din mediul rural, care poate vin la şcoală doar pentru programul «cornul şi laptele» şi nu-şi permit nici măcar o oră de activităţi remediale, nicidecum meditaţii”, mai spune reprezentantul părinţilor.