Adolescenţii peste 16 ani vor să se vaccineze, dar nu îi lasă părinţii. În ce condiţii pot face şcoala online

Elevii peste 16 ani pot fi vaccinaţi anti-COVID doar cu acordul părinţilor

Autorităţile au strigat ieri adunarea la şcoală, însă elevii pot cere să facă în continuare ore online dacă le este teamă de COVID-19. Şi probabil că nu vor fi puţini cei care vor alege această variantă, chiar şi din rândul celor de peste 16 ani, care au posibilitatea să se vaccineze. Problema celor mai mulţi dintre aceştia este că nu sunt lăsaţi de părinţi să se imunizeze, deşi mare parte îşi doreşte acest lucru.

Toţi elevii din Bucureşti şi din alte localităţi unde rata de infectare a scăzut sub 1 la mie pot merge fizic la şcoală începând de astăzi. Aşa a anunţat ieri ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, care a menţionat şi faptul că aceştia pot cere să facă în continuare ore online dacă au contraindicaţii medicale pentru prezenţă fizică sau au „vulnerabilităţi” şi prezintă certificat medical. Oficialul spune că teama excesivă de boală din partea părintelui sau a copilului poate fi trecută în categoria „vulnerabilităţi”, astfel că acei copii pot rămâne în continuare acasă, să înveţe online, iar şcoala este obligată să le asigure accesul la educaţie.

În acelaşi timp, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti a mai decis ieri ca, în cazul în care, într-o clasă, vor apărea cazuri de infectare cu noul coronavirus, atunci consiliul de administraţie poate cere trecerea clasei respective în online, cu avizul DSP şi INSP. „Dacă sunt mai multe cazuri sau profesori care predau la mai multe clase, atunci consiliul de administraţie poate solicita trecerea întregii şcoli în sistem online”, a declarat prefectul Capitalei, Alin Stoica.  

Categorii de elevi scutiţi de prezenţa la şcoală

Potrivit ministrului Educaţiei, şcoală online vor putea face în continuare toţi elevii care au vulnerabilităţi atestate prin certificate medicale. Este vorba despre elevi diagnosticaţi cu boli respiratorii cronice severe, boli cardiovasculare, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilităţi, tratament imunosupresiv sau alte afecţiuni cronice. Toţi aceştia vor putea fi scutiţi de prezenţa fizică la şcoală, cu recomandarea medicului, dar şi cu acordul scris al părinţilor. 

A doua categorie care poate face cursuri online este cea a elevilor care locuiesc împreună cu o persoană care face parte dintr-o grupă de risc, după o evaluare medicală a persoanei respective.

Cîmpeanu este de părere că şi teama excesivă de boală reprezintă o vulnerabilitate, astfel încât elevul poate opta pentru cursurile organizate online. „Cadrul legal acesta este: simptome specifice de orice fel sau vulnerabilităţi, sau motive întemeiate. Dacă ai simptome specifice, nu trebuie să aştepţi confirmarea medicală. Anunţi şcoala că propriul copil are simptome specifice, motiv pentru care nu va fi prezent la şcoală şi vrea să aibă asigurat în sistem online procesul de învăţare. Sunt convins că în şcoli va exista înţelegere”, a subliniat ministrul.

Aproape 50.000 de elevi, vaccinaţi

Până acum, în România, aproape 50.000 de elevi cu vârste peste 16 ani s-au vaccinat, potrivit declaraţiilor ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. „Zilele trecute aveam 11.000 de elevi cu vârsta de 16 ani, aveam aproape 14.000 de elevi cu vârsta de 17 ani şi peste 23.000 de elevi de 18 ani, deci 47.000 de elevi vaccinaţi din proprie iniţiativă, din dorinţa lor. Şi este admirabil sprijinul şcolii şi al DSP-ului local care, în cazuri precum Colegiul «Decebal» din Deva, au facilitat organizarea unui centru de vaccinare, la solicitarea elevilor de clasa a XII-a, care au vrut să fie siguri că nu vor avea probleme pe parcursul examenului de Bacalaureat. Este o dovadă de responsabilitate”, a declarat Sorin Cîmpeanu, pentru Digi 24.     

Silviu Morcan, 17 ani, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa, spune că el s-a vaccinat, însă la el în clasă doar cinci elevi din 30 au făcut acest lucru. Motivul principal a fost acela că nu-i lasă părinţii, dar şi teama de reacţii adverse. „Este o consultare a ISJ Constanţa pentru a vedea care e intenţia de vaccinare în rândul elevilor. De fapt, au întrebat părinţii. Din câte am văzut, majoritatea a zis că nu vrea să-şi vaccineze copiii, dar copiii nu ar zice nu. Ei ar vrea, doar că nu au acordul părinţilor. Am o colegă, tatăl ei este profesor şi este vaccinat, la fel şi mama, dar pe ea nu vor s-o lase. Nu are nicio logică. Părinţii se tem probabil pentru că nu s-au făcut suficiente vaccinări pe segmentul acesta de vârstă”, a mai spus reprezentantul elevilor. 

Potrivit acestuia, Consiliul Naţional al Elevilor a făcut şi un sondaj pe această temă din care a rezultat că mulţi elevi nu s-au vaccinat şi că nu intenţionează fie pentru că nu-i lasă părinţii, fie că se tem de reacţiile adverse. Ieşirea din această situaţie, subliniază elevul, este o campanie corectă de informare în şcoli adresată atât părinţilor, cât şi elevilor. 

Susţinere pentru vaccinarea în şcoli

Cu toate acestea, ministrul Cîmpeanu spune că, în condiţiile în care Agenţia Europeană a Medicamentului, EMA, şi autorităţile din România vor aproba şi vaccinarea copiilor între 12 şi 16 ani, se gândeşte să organizeze campanii de vaccinare în şcoli. „Am stabilit deja cu Valeriu Gheorghiţă şi cu Ministerul Sănătăţii că vom vedea în ce măsură putem să colaborăm pentru a susţine vaccinarea la nivelul şcolilor, şi al doilea aspect este - nu trebuie uitat nici acesta -, pentru minori e nevoie de acceptul părinţilor pentru vaccinare. Toţi cei care au fost în situaţia de a se vaccina au avut acest accept expres al părinţilor”, a precizat Sorin Cîmpeanu.

Cât priveşte numărul profesorilor vaccinaţi, ministrul arată că nu există o statistică exactă în acest moment la nivelul ministerului, dar că a cerut până miercuri, celor 17.000 de insituţii de educaţie, o situaţie statistică în acest sens. „Eu cred că am trecut de 50%”, a estimat Cîmpeanu. În România, sunt 350.000 de angajaţi în domeniul educaţiei. 

„Pandemia este un stresor puternic”

Chiar dacă au trecut mai multe zile de la anunţarea unor măsuri de relaxare, unora le este dificil să renunţe la purtatul măştii în spaţiile neaglomerate. Psihologii subliniază că teama de îmbolnăvire nu dispare brusc, iar oamenii au reacţii diferite în faţa aceluiaşi factor de stres.

„Perioada aceasta a pandemiei a creat foarte multe simptome, foarte multe trăsături specifice stresului post-traumatic, aşa că nu o să fie nimic anormal dacă o să vedem în continuare oameni care poartă mască. Până la urmă, ne-am confruntat cu o frică de moarte. Poate nu mi-a fost frică că o să îmi fie mie afectată sănătatea, dar mi-a fost frică pentru părinţii mei, pentru bunicii mei. Lucrurile astea continuă să rămână în interiorul nostru, frica aceasta continuă să rămână”, a explicat psihologul Adina Radu, citată de Digi 24.

„Nu sunt foarte mulţi cu tulburări psihice”

Prof.dr. Daniel David, psiholog, vede lucrurile ceva mai nunaţat. „În sensul în care, într-adevăr, pandemia este un stresor puternic. Dar oamenii au reacţionat şi reacţionează diferit la un stresor”, remarcă universitarul. 

Astfel, în timp ce unii – foarte puţini – nu au fost afectaţi deloc de pandemie, alţii au avut ceea ce se numeşte o dezvoltare post-stres. „Altfel spus, o duc mai bine sub aspect psihologic, al calităţii vieţii şi emoţional, ca înainte de pandemie. O a treia categorie o reprezintă cei care au rămas într-o stare de stres psihologic, în timp ce alţii au dezvoltat chiar tulburări psihice”, a enumerat psihologul cele patru categorii.

Cei mai mulţi sunt cei care au rămas în zona de stres, apreciază profesorul de psihologie. „Nu aş considera că problemele majore sunt legate de tulburări de tip stres post-traumatic, ci problema psihologică majoră este legată de un nivel mai crescut de stres. Iar a reacţiona cu distres la un astfel de stresor e sănătos din punct de vedere psihologic”, a conchis universitarul.