Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Adolescenţii români stau, în medie, şapte ore pe zi la TV sau computer şi aproape 4% din ei au experimentat droguri

0
17 Sep 2013 16:50:25
Autor: Ioana Nicolescu, Oana Bâltoc
23% din adolescenţi fumează FOTO: Adevărul
23% din adolescenţi fumează FOTO: Adevărul

Tânărul român bea, fumează şi consumă droguri de la 14 ani, se arată într-un raport al Organizaţiei UNICEF, intitulat „Situaţia Adolescenţilor din România“. Studiul realizat în colaborare cu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei şi CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) a fost prezentat marţi la sediul Ministerului Tineretului şi Sportului, fiind prima cercetare de acest fel realizată la noi în ţară.

Aproape 4% dintre adolescenţii români au experimentat un tip de droguri, procentul ajungând la 5,4% în rândul celor de peste 14 ani, în timp ce 42% dintre ei au consumat alcool cel puţin o dată, arată studiul prezentat marţi de Ministerul Tineretului şi Sportului şi UNICEF.

Potrivit primului studiu "Situaţia adolescenţilor din România", consumul de alcool cel puţin o dată în viaţă este mai frecvent în rândul adolescenţilor de peste 14 ani (mai mult de jumătate au consumat alcool, comparat cu 21% pentru cei sub 14 ani), la băieţi (57% comparat cu 27% la fete) şi în mediul urban (50% vs. 32% în rural).

Aproape un sfert dintre adolescenţi (23%) au fumat cel puţin o dată în viaţă, ponderea fiind mai mare la adolescenţii de peste 14 ani (33% vs. 6% sub 14 ani), la băieţi şi în zonele urbane (28% vs. 19% în rural), conform aceleiaşi cercetări.

Referitor la consumul de droguri, studiul arată că 3,8% dintre adolescenţi au experimentat un tip sau altul de droguri, dar la adolescenţii de peste 14 ani procentul ajunge la 5,4%, fiind şi mai mare în urban.

Peste 90% din adolescenţi stau în medie 7 ore la televizor

Studiul, realizat cu ajutorul de interviuri şi de chestionare distribuite pe un eşantion de aproximativ 600 de adolescenţi cu vârste cuprinse între 10-18 ani, din Bucureşti şi alte şapte judeţe, mai arată că în jur de 93% din respondenţi merg la şcoală, 96% se uită zilnic în medie câte şapte ore la televizor, 88% stau în fiecare zi pe net şi peste 50% utilizează reţelele de socializare pentru a fi în contact cu prietenii lor.

Potrivit studiului, instrumentele social media sunt utilizate mai mult de băieţi (93% vs. 88%), de adolescenţii din mediul urban (91% vs. 77%) şi de cei în vârstă de minimum 14 ani.

"Adolescenţii utilizează reţelele de socializare, doar 16 la sută din ei declarând contrariu. Peste 50 la sută din adolescenţii care utilizează reţelele de socializare o fac pentru a fi în contact cu alţi prieteni, pentru a trimite mesaje, dar foarte puţini utilizează social media pentru a afla mai multe despre riscurile consumului de alcool, droguri (unu la sută). Mai multe fete decât băieţi utilizează reţelele de socializare pentru a se informa şi mai mulţi băieţi pentru a socializa. Pentru adolescenţi, informaţiile găsite pe reţelele de socializare nu sunt foarte fiabile", rezultă din studiu.

15% din adolescenţi şi-au început viaţa sexuală

Pe de altă parte, conform aceleiaşi cercetări, 15% dintre adolescenţi au declarat că şi-au început viaţa sexuală (23% dintre băieţi şi 11% dintre fete, 20% în urban vs. 14% în rural). În funcţie de categoria de vârstă, un sfert din adolescenţii de peste 14 ani şi 1% sub 14 ani au declarat că şi-au început viaţa sexuală. În medie, adolescenţii şi-au început viaţa sexuală la vârsta de 15 ani şi jumătate.

La momentul realizării cercetării, adolescenţii activi sexual au avut, în medie, 2,3 parteneri, iar 68 la sută dintre ei, un partener stabil.

"Când au fost întrebaţi cât de des au folosit prezervativul cu partenerul lor stabil în ultima lună, aproape jumătate (47%) dintre adolescenţii care şi-au început viaţa sexuală au afirmat că l-au folosit de fiecare dată şi majoritatea le-au folosit pentru a preveni o sarcină (63% în comparaţie cu 19 la sută au folosit prezervativul pentru a se proteja de boli cu transmitere sexuală). Aceste rezultate indică o nevoie crescută pentru educaţie pentru sănătate, cu focus pe boli cu transmitere sexuală", spun iniţiatorii studiului.

Aceştia au mai constatat că, în general, adolescenţii deţin un nivel satisfăcător de cunoştinţe în legătură cu HIV, dar proporţiile destul de ridicate de "nu ştiu/nu răspund", cuprinse între 24% - 39%, ridică unele semne de întrebare. "Acestea denotă un nivel ridicat de incertitudine în rândul adolescenţilor şi atrage îndoieli serioase legate de înţelegerea în totalitate a căilor de transmitere a HIV. Riscurile produse de HIV sunt mai bine cunoscute de adolescenţii de peste 14 ani şi de cei care trăiesc în mediul urban, dar puţin ştiut de adolescenţii mai tineri şi cei care trăiesc în zona rurală", se mai arată în studiu.

Concluziile studiului

Recomandările rezultate în urma identificării problemelor cu care se confuntă adolescenţii din România se îndreaptă şi spre serviciile de proximitate destinate ajutorării acestora, care sunt deficitare şi adesea lipsesc tocmai la nivelul comunităţilor dezavantajate, acestea fiind greu de accesat din cauza rigidităţii, a birocraţiei, costurilor asociate şi a lipsei de confidenţialitate. Dezvoltarea unor servicii de tipul after school (şcoală după şcoală), a unor programe educaţionale pentru sănătate şi pentru formarea de deprinderi de viaţă independentă, de locuri de muncă protejate (în economia socială), sunt câteva dintre indicaţiile cuprinse în raport.

Nu în ultimul rând, studiul menţionează necesitatea dezvoltării educaţiei pentru sănătate, mai ales în cadrul şcolii, dar şi a intervenţiilor pentru a reduce riscurile în cazul adolescenţilor care au comportamente riscante, cum sunt consumatorii de droguri sau tinerii care practică prostituţia.

Cercetarea a fost realizată în Bucureşti şi în judeţele Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Iaşi şi Timişoara şi a inclus adolescenţi, reprezentanţi ai instituţiilor publice de nivel central, judeţean şi local (Ministere, agenţii), reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale relevante, părinţi ai adolescenţilor vulnerabili, dar şi zece servicii publice şi private destinate adolescenţilor şi adolescenţilor vulnerabili.

Din punct de vedere statistic, adolescenţii reprezintă 9.43% din populaţia totală a României, cu un număr de 2.012.709 de persoane cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Dintre aceştia 48.58% sunt fete şi 51,22 sunt băieţi. Nu mai puţin de 53.32% din adolescenţii români locuiesc în mediul rural, în timp ce 46.68% se regăsesc în oraşe.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările