Alte comentarii pe marginea subiectului controversat de la Evaluarea Naţională

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Au curs valuri de pixeli pe marginea subiectului 6, de la Evaluarea Naţională. Este foarte bine că se produc astfel de dezbateri, şi cu specialişti şi fără specialişti, fiind vorba de învăţământul românesc, o problemă care ne doare şi ne interesează pe toţi.

Trec în revistă discuţiile interesante purtate pe facebook, cu specialişti şi nespecialişti.

Cel mai interesant moment a fost comentarea unei diagrame similare celei de la Evaluarea Naţională:

image

Ei bine, răspunsurile date de prietenii de facebook, oameni maturi, au fost: 8, 3, 21,12, 3, 8 şi multe alte variante. Repet, răspunsuri venite de la adulţi, probabil cu studii superioare.

Iată acum diagrama dată în 2012, la Evaluarea Naţională:

image


Se observă că notele sunt de la 4 la 10, dar axele sunt specificate, ceea ce clarifică problema şi modul ei de rezolvare.

O prietenă de facebook scrie:

„E o vină? Fetiţa mea a trecut 8 ... eu, soţul meu, fiul meu ... toţi prietenii cărora le am dat problema au văzut 8 .... ce vină avem??”. Şi e vorba de oameni maturi.

Un alt prieten: „Este o problemă capcană pentru un copil de 14 ani, care nu „citeşte” intenţia chestionatorului”

Alte comentarii:

„A nu pune unitatea de măsură pe un grafic la fizică era un păcat enorm. Aceasta este o bună practică”.

„De ce ne minţim singuri? În şcoală copiii sunt învăţat să memoreze, nu să gândească. De aceea le este şi greu să înţeleagă. Nu e vina lor, clar. E vina noastră a tuturor celor ce încă acceptăm un sistem de şcolarizare învechit.”

„Dacă atât denumirea axelor, cât şi legenda sunt opţionale, de ce legenda e pusă, iar denumirea nu? Puteau la fel de bine să fie puse ambele. Ziceţi că se poate interpreta foarte bine graficul şi fără denumirea axelor, aşa e sunt de acord cu dumneavoastră, din punctul meu de vedere informaţiile sunt de ajuns, dar ce ar fi să privim din punctul de vedere al unui copil de 14 ani.”

Iată acum exemple de diagrame din alte ţări.

Teste PISA:

image
image

La ambele diagrame date la testele PISA, pentru 70 de ţări, sunt specificate semnificaţiile axelor.

Iată şi un exemplu de la un examen din Canada:



Toate aceste diagrame au specificate mărimile ce descriu axele, spre deosebire de exerciţiul de la Evaluarea Naţională.

image

Iată şi o altă diagramă şcolară:

image

Eroarea produsă la subiectul de la Evaluarea Naţională este că era ambiguu formulat. Erau necesare deducţii şi interpretări subtile pentru a găsi răspunsul corect. Dacă era precizată semnificaţia axelor, nu mai era nici o problemă.

Existau alte subiecte, mai grele şi mai sofisticate, care să diferenţieze elevii foarte bine pregătiţi de ceilalţi. Dar acesta, cu diagrama, era destinat tuturor elevilor, făcea parte din setul de întrebări care asigurau nota 5 la examen.

Să nu uităm apoi că 40.000 de părinţi care au semnat petiţia sunt reprezentanţii a circa 40.000 de elevi care au făcut aceeaşi greşeală. Ce înseamnă asta? Cel puţin 40.000 de elevi n-au înţeles enunţul.

Ar fi interesantă o statistică finală care să ne spună câţi elevi au greşit din neînţelegerea enunţului. Nu poţi cere unor copii de 14 ani să fie subtili, să facă deducţii logice.

Majoritatea comentatorilor au judecat subiectul prin prisma culturii şi experienţei acumulate în zeci de ani de viaţă. Puţini au fost capabili să intre în pielea unor copii de 14 ani, să vadă ce posibilităţi au, ce experienţă au pentru a rezolva o astfel de problemă.

Aici este buba. Explicaţiile Centrului Naţional de Examinare, cu dependenţe funcţionale şi variabile, independentă şi dependentă, sunt valabile pentru elevi de clasa a XI-a, care au acumulat experienţă în studierea funcţiilor şi diagramelor. Nu la clasa a VIII-a.

În final, discuţia se dovedeşte utilă dacă în anii ce vin nu se va mai repeta eroarea aceasta.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite