Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Amânare la amânare pentru evaluarea transdisciplinară

1
22 May 2019 12:10:16
Autor: Simona Chirciu

Copiii aflaţi acum în clasa a VI-a ar trebui să susţină Evaluarea naţională transdisciplinară, la final de gimnaziu, în 2020, potrivit legii educaţiei.

Va fi însă imposibil, atrag atenţia experţii. Mai exact, deşi măsura apare în Legea Educaţiei încă de acum opt ani şi a fost deja amânată o dată, este imposibil de aplicat în anul şcolar 2020-2021, aşa cum e programată, precizează şi reprezentanţii părinţilor. 

Evaluarea transdisciplinară este un trend la nivel european, fiindcă elevii au nevoie de competenţe generale cheie astfel încât să se poată adapta continuu la cerinţele pieţei muncii după ce ies din băncile şcolii. În practică însă, aceasta rămâne un deziderat pentru învăţământul românesc, spun specialiştii, deoarece elevii nu sunt pregătiţi transdisciplinar, aşadar rămân în aşteptare, ca şi evaluarea transdisciplinară.

Concret, articolul 74 din Legea Educaţiei din 2011 arată că la finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o Evaluare naţională obligatorie ale cărei rezultate se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea ar avea mai multe probe: 1) o probă scrisă la Limba şi literatura română;
2)  o probă scrisă la Limba maternă; 3) o probă scrisă transdisciplinară la Matematică şi Ştiinţe;
4) o probă scrisă la o limbă străină, 5) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului şi 6) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.

 Deşi legea „sună” bine, specialiştii reclamă faptul că din 2011, de când există actuala formă a legii, nu s-a reuşit modificarea predării şi nici a evaluării, iar o evaluare transdisciplinară fără o predare în acelaşi stil nu este posibilă, spun specialiştii. „Este nevoie de o predare integrată, curriculă integrată şi abia apoi, când elevii sunt deja obişnuiţi, evaluarea poate devi una integrată”, a spus expertul în Educaţie, Ştefan Vlaston. Iar schimbările de acest gen ar trebui să apară din clasa pregătitoare, spun şi reprezentanţii părinţilor. „Articolul 74 trebuie promulgat sau anulat în noua lege a Educaţiei. Eu cred că se va amâna. Avem nevoie de competenţe dobândite transdisciplinar, dar pentru asta trebuie să avem întâi programă şi profesori formaţi” a spus preşedintele Federaţiei Asociaţiiilor de Părinţi, Iulian Cristache.

O altă modificare care ar trebui aplicată din 2021 ar fi admiterea la liceu. Astfel, la liceele unde este concurenţă, se introduce examen de admitere, pe lângă Evaluarea Naţională. Admiterea la liceu se va realiza şi pe baza Portofoliului educaţional, care cuprinde toate rezultatele elevului, inclusiv pe cele de la Evaluarea Naţională la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a. Problema este că ministerul nu a finalizat nici până acum un Portofoliu educaţional standardizat. 

„În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ”, arată art. 76 din legea Educaţiei.  

Himera Evaluării transdisciplinare

Pe scurt, evaluarea transdisciplinară presupune abordarea unor teme, adeseori foarte complexe, folosind instrumente şi concepte din anumite ştiinţe, dar aplicate în alte contexte (spre exemplu: combinarea Desenului şi Matematicii pentru redarea formelor geometrice). Mai mult, profesorii ar avea o abordare integrată, centrată pe lumea reală şi ar urmări ca elevii să aibă competenţe transversale, nu pentru fiecare disciplină în parte, cum se întâmplă în prezent. 

Profesorii consideră că este profund nepedagogic să ceri copiilor un anumit de comportament intelectual dacă nu i-ai pregătit înainte în niciun fel iar „rezistenta feroce la schimbarea curriculară pe care o manifestă cei care s-au perindat pe la ”şefia” Educaţiei este ”buba” care coace în sistem”, mai arată Staş. 

Specialiştii în Educaţie spun că în sistemul de învăţământ există cunoaştere pentru transdisciplinaritate şi că se pot schimba lucruri dacă toţi actorii din Educaţie ar coopera. „Disciplinele trebuie să fie predate de profesori care să fie formaţi transdiciplinar, să termine facultatea având două specializări şi putând preda transdisciplinar. Ar fi un câştig şi pentru elevi, profesori şi pentru sistemul de Educaţie”, argumentează preşedintele Coliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu. „Dar până atunci, momentan un profesor de Chimie poate avea obligaţia ca doi ani să predea Chimie iar apoi să urmeze un anumit modul şi în următorii doi ani să predea transdisciplinar, Ştiinţe”, propune Vişoianu, ca soluţie temporară. 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

Alexandru Robert
22.05.2019, 18:32:23

1. Acest tip de probe este practicat deja, în mod curent, în majoritatea sistemelor de învățământ europene. Ori, foarte mulți elevi, plecați cu părinții în alte țări europene, ajung -repede- la aceste evaluări. Faptul că nu au fost pregătiți special pentru asta nu devine un impediment, ei susțin -fără comentarii- probele respective. Doar în România reușim să ne lamentăm și să facem din ceva normal și simplu ceva complicat și teribil de imposibil. 2. Argumentele aduse acum împotriva evaluării transdisciplinare se vor putea repeta, practic, la infinit. În fond, nu se dorește amânarea, ci anularea acestui tip de evaluare. Iar asta este stupid, pentru că: - acest tip de evaluare apare în mod firesc, ca urmare a faptului că absolvenții, a doua zi după absolvire, nu au de rezolvat probleme de matematică, fizică, sau chimie, ci probleme reale, în care toate disciplinele studiate separat în școală intervin în anumite proporții. Școala trebuie să pregătească elevii pentru ceea ce îi așteaptă după absolvire, nu după „fanteziile” autorilor de politici educaționale... - reluarea de la „clasa pregătitoare” a tergiversării, va duce la ulterioare noi reluări (practic, cam fiecare ministru care a ajuns aici ... a luat-o de la capăt). 3. Ar fi suficientă liberalizarea metodei, oprirea situație de monopol, pe care și-a arogat-o, de la sine putere, dar fără necesara potență, ministerul educației, în toate domeniile formării școlare, monopol pe plan, pe programe, pe manuale, restricții pe auxiliare. Nu avem nu numai evaluare transdisciplinară, dar nici măcar manuale pentru formare tehnică (după DECENII de lipsă de manuale specifice), nu avem programe adaptate învățământului profesional, în general nu prea avem nimic din ceea ce ministerul susține că este singurul îndreptățit să facă. Permiterea intrării și altor creatori de metodă, permiterea alegerii de către școli a metodelor celor mai potrivite tipului de elevi cu care lucrează și nevoilor locale, asigurarea raționalității și unității prin punerea la baza tuturor metodelor și a tuturor evaluărilor naționale a unor cerințe stabilite de beneficiarii externi (și finanțatorii) educației: părinții, angajatorii, agenții economici, sociologii și alți specialiști invitați de către aceștia) ar permite eliminarea acestor amânări de generații la rând a unor măsuri strict necesare pentru ca absolventul român să păstreze o cât de mică șansă în competiția tot mai acerbă de pe piața muncii...