Fără o reformare curriculară, ideea BAC-ului profesional nu rămâne decât
un mecanism de acordare a unei diplome care nu înseamnă nimic pentru
absolvenţii de liceu, atrag atenţia experţii în Educaţie. Ecaterina
Andronescu dă asigurări că acesta nu va fi introdus până în anul şcolar
2020-2021.
Ideea unui Bacalaureat diferenţiat este tot mai discutată în ultima perioadă, ultima oară fiind adusă în discuţie chiar de actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Specialiştii în domeniu susţin propunerea, însă atrag atenţia că acesta ar trebui constituit în baza unui curriculum adecvat, conectat la nevoile pieţei muncii.
„De-alungul ultimilor ani s-au adunat sute de mii de tineri care nu au luat BAC-ul şi care, ulterior, nu au putut să se angajeze. Oriunde se duc, recruiterul le cere diploma de BAC. Vorbim de un mecanism practicat de majoritatea angajatorilor. Şi-atunci, noi vrem să le dăm o şansă şi acestora.
Practic, elevii de la tehnologic vor putea să dea Bacalaureatul Profesional în locul celui Teoretic. Astfel, le asigurăm o diplomă ce-i va ajuta la angajare, dar le şi facilităm accesul la următorul nivel de formare profesională (exemplu: şcoli postliceale). Subliniez că pentru tinerii care vor să urmeze o facultate, va rămâne obligatoriu BAC-ul Teoretic“, a detaliat pentru „Adevărul“ ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu. Oficialul a adăugat că BAC-ul Profesional nu va fi implementat în anul şcolar 2019-2020, ci probabil de anul următor.
Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului educaţional din România pentru că sunt singurii şcolari de la care cerem două lucruri: să ia Bacalaureatul, dar şi să termine cu calificare de nivel 4.
Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, este de părere că Bacalaureatul Profesional poate fi o metodă prin care să uşurăm procesul de învăţare pentru elevii din liceele tehnologice. „Elevii de la tehnologic par să fie starurile sistemului educaţional din România pentru că sunt singurii şcolari de la care cerem două lucruri: să ia Bacalaureatul, dar şi să termine cu calificare de nivel 4. Cei de la teoretic nu au această presiune, iar elevii de la şcolile profesionale termină doar cu calificare de nivel 3”, explică Vişoianu.
Miza trebuie să fie calificarea tinerilor
Expertul mai susţine că miza tuturor dezbaterilor şi politicilor din învăţământul profesional ar trebui să fie „calificarea tinerilor pentru a face munci cu valoare adăugată mare”. „Un astfel de obiectiv va fi îndeplinit prin învăţarea teoretică combinată cu cea practică (minimum 50%), pe rute flexibile care să permită treceri uşoare de la calificarea de nivel 3 (şcoala profesională), la cea de nivel 4 (liceu tehnologic). Dar, mai ales, este nevoie de clarificarea calificării de nivel 5 (şcoli de maiştri, şcoli postliceale) care înseamnă învăţământ terţiar non-universitar. Acestea pot continua cu nivelul 6, în facultaţi de ştiinţe aplicate“, a completat preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.
Mai întâi trebuie schimbat curriculumul
La rândul său, Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, scrie pe
Blogurile Adevărul că ideea nu este rea, dar mai întâi trebuie reformat curriculumul pentru învăţământul tehnologic. „Curriculumul necesar liceului tehnologic este total diferit faţă de ce avem în prezent. El trebuie introdus din clasa a IX-a şi să fie axat pe instruirea practică. De aici aprecierea că abia peste 5 ani va fi posibil un Bacalaureat Profesional. Meserii precum depanatori computere, electronişti auto, mecanici întreţinere maşini şi utilaje nu pot fi învăţate în 2-3 ani. Acestea necesită cunoştinţe aprofundate de informatică, fizică, electronică, electrotehnică, mecanică etc, nu de istorie, geografie, biologie, literatura română“, este de părere Vlaston.
Pe de altă parte, expertul o învinuieşte pe Ecaterina Andronescu pentru faptul că „un milion de elevi au făcut liceul degeaba“. „În 2003 aveam 290.000 de elevi în şcoli profesionale, când domna Andronescu a decis desfiinţarea lor, înlocuindu-le cu Şcolile de Arte şi Meserii (SAM). După un an, elevii de la SAM au primit dreptul să treacă printr-un Bacalaureat fraudat şi să intre la universităţi, pentru a îmbogăţi fabricile de diplome universitare. În 2009 a desfiinţat de facto şi SAM-urile, liceul rămânând singurul traseu educaţional pentru toţi elevii. Indiferent de resurse, de înclinaţii, talente, toţi liceenii învăţau integrale, derivate, fizică cuantică şi teorie literară. Rezultatul: un milion de elevi au făcut liceul degeaba. Şi tot doamna Andronescu, care a eşuat reforma educaţiei, face acum o nouă reformă“, conchide Vlaston.
Marian Staş: Bacalaureatul este o maşinărie de făcut bani
De cealaltă parte, specialistul în Educaţie Marian Staş spune că până nu vom avea o arhitectură curriculară conectată la nevoile din viaţa reală, Bacalaureatul nu reprezintă decât o maşinărie de făcut bani prin meditaţii. „La ora actuală, BAC-ul nu evaluează nicio competenţă raportată la piaţa muncii şi societatea în care trăim. Din punctul meu de vedere, dacă un elev a terminat 12 clase ar trebui să se poată angaja ca muncitor. Oricum diploma de BAC nu oferă nicio certitudine despre abilităţile tânărului. Cât despre înscrierea la facultate, consider că ar trebui să se bazeze strict pe un examen organizat de universitate, dar bine pus la punct“, opinează Staş.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
4 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
BACul pentru pesedei va fi pe subiecte gata rezolvate, pentru simpatizanti va fi voie cu fituici, iar pentru ceilalti vor fi subiecte de nivel olimpic.
Nea Mitrut, esti rau! Uite o sugestie mai blanda: TOTI cei cu mustata trecuti din oficiu. TOATE cu prenume de Viorica vor lua 10 la limba romana( scris si oral) Absolventii de Teleorman cu medii peste 6 vor fi ministri iar cei cu medii sub 6 si fara mustata angajati la jandarmerie, in Bucuresti .
Tu vrei sa zici ca vor da testul numai oral, dar vor lua 10 la scris?
Eu cred ca ideea de baza atat in invatamant cat si in productie ar trebui sa fie respectarea ordinii pedagogice de la a la z . Adica ar trebui un numar de opt clase ,sa zicem ,obligatorii ,cu materia condensata si bine predata ,astfel incat elevul sa iasa complet alfabetizat din acest ciclu.Acest lucru exista in trecut ,unii tarani care aveau doar patru clase stiau absolut tot de ce aveau nevoie in practica agricola si te uimeau cu cunoastintele lor de istorie si geografie.La astfel de performante se poate ajunge cu o buna pedagogie de tip practic ,dar pe care ne temem sau nu dorim sa o punem in aplicare. Dupa acest ciclu ar trebui ca in functie de calificarea dorita de fiecare student ,sa-i spunem ,sa existe module bine structurate ,nu foarte lungi in timp ,pe care orice persoana care a trecut prin cele opt clase sa le poata parcurge in ordine ,indiferent la ce varsta ,si atat cat poate in momentul respectiv.Eventual cu niste conditii de continuitate bine precizate ,adaptate vitezei de schimbare a cunostintelor respectiv a tehnologiei existente in tara ori strainatate ,la momentul respectiv. Ori la ce nivel te-ai opri ,ar trebui sa existe locuri de munca potrivite nivelului respectiv ,unde ai pune in practica cele invatate. Dace doresti sa avansezi si crezi ca esti in stare,ar trebui sa poti trece la un nivel superior ,eventual pe baza unui examen initial care sa dovedeasca cunoasterea materiei teoretice si practice de la modulele dinainte. Deoarece s-ar pune problema banilor pentru scolarizare ,aceste module ar trebui sa poata fi parcurse in paralel cu meseria practica la care te-ai angajat.In acest fel s-ar degreva parintii de unele obligatii financiare si s-ar crea acea incredere in sine pe care tinerii de azi ,care de cele mai multe ori primesc totul de-a gata ,nu o pot avea. Ar disparea in parte si intrigile inerente pe care unul ajuns din prima si fara suport intr-un post inalt ar fi nevoit sa le faca pentru a se mentine.Daca pregatirea este temeinica ,treptata ,verificata atat teoretic cat si practic ,pe parcursul intregii vieti ,astfel de intrigi dispar deoarece le dispare rostul.Mentinerea intr-o functie ar fi naturala si bazata pe competenta ,care ar fi verificata si certificata la vedere ,si constatata de colectivul de angajati. In mod normal nu ai putea ajunge medic cu functie inalta ,sa zicem ,daca nu ai profesat cu toata seriozitatea si ca asistent ,pentru a sti efectiv cum este sa ai contact cu bolnavul ,cum trebuie sa-i vorbesti ,ce masuri sunt eficace ,si asa mai departe. De asemenea ,cu unele exceptii ,eventual ,rotatia cadrelor ar trebui sa fie mai rapida ,fara permanentizarea unor pilosi incompetenti in functiile cheie.Nu spun ca ar trebui dati cei buni afara doar pentru a face loc altora ,doar plasarea lor pe post de consultanti ,cercetatori ,etc ,care i-ar scoate si pe ei din monotonia rutinarda binecunoscuta. Un astfel de sistem trebuie gandit bine ,si nu implementat prin tatonari de la an la an ,cu bulversarea unei intregi tari ,cu toate categoriile educationale si profesionale.De asemenea trebuie ca un astfel de sistem sa fie gandit de elitele profesionale inclusiv experti in pedagogie/psihologie ,si nu de catre incompetenti. La sah doar chibitii de ocazie tot trag mutarea inapoi,sa vada ce se intampla. Sahistii valorosi gandesc bine un timp oarecare si apoi muta o singura data. Aviz amatorilor! Toate bune! Doamne ajuta!