Bilanţul ministrului Monica Anisie după nouă luni. Ce trebuia să facă şi nu a făcut

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Cum arată educaţia azi, aşa va arăta societatea de mâine. Au trecut nouă luni de la preluarea guvernării de către PNL. Ce a realizat guvernul Orban în educaţie? Nimic din ce aşteptam să rezolve, probleme urgente şi presante pentru ieşirea educaţiei din situaţie nenorocită pe care am moştenit-o de la PSD.

Recunoscută de altfel de Liviu Dragnea, care a declarat: „avem o nevoie disperată de a recupera cele trei decenii pierdute în reforma educaţiei”.

Singura etapă în care am progresat în domeniul educaţiei a fost reforma Miclea-Funeriu, cu rezultat Legea Educaţiei Naţionale (LEN) din 2011. LEN a fost „schimonosită” de către PSD prin nu mai puţin de 64 de OUG, şi astăzi în funcţie.

Nouă luni este o perioadă prea scurtă pentru a realiza o reforma a educaţiei. Dar nu există nicio scuză pentru a nu iniţia măcar consultări şi dezbateri pentru schimbările necesare.

Ce ne-a lăsat PSD?

Iată un tablou al situaţiei din educaţie, moştenită de la PSD.

  • România este ruşinea Europei, pe ultimul loc în Europa la testele PISA;
  • În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;
  • 42% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;
  • 35% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la examenul de matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume;
  • Doar 55-60% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale, promovează examenele naţionale;
  • Funcţionăm cu planuri cadru, programe şcolare, discipline vechi de 50 de ani;
  • Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;
  • Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;
  • Avem 15-17% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu abandonul este de 27%;
  • Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,2 milioane elevi. Scădere demografică, dar şi abandon şcolar masiv;
  • 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;
  • Doar 15% dintre elevi sunt la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%. Drept urmare, au dispărut specialiştii din piaţa muncii, fapt ce afectează grav firmele româneşti şi descurajează investiţiile străine.
  • Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, elevilor şi societăţii. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;
  • Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor;
  • Nu avem mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor, prin măsurarea progresului şcolar al elevilor.

Ce trebuia să facă ministerul Educaţiei şi nu a făcut?

Ministrul Anisie a ignorat rezultatele de la testele PISA. În decembrie anul trecut au venit rezultatele le testele PISA, în care România s-a clasat pe ultimul loc în Europa la matematică, şi pe penultimele locuri la citire şi ştiinţe. Prima reacţie a ministrului Anisie a fost să ne îndemne să ignorăm aceste rezultate, pentru sistemele noastre de educaţie şi evaluare sunt astfel structurate, comparativ cu cele fruntaşe în clasamentele PISA. După semnalele societăţii, că defecte sunt sistemele noastre, nu ale ţărilor din fruntea clasamentului PISA, ministrul Monica Anisie a promis o comisie care să analizeze cauzele şi să propune soluţii. Nimic.

Moştenirea PSD a rămas, bine mersi. Toate modificările legislative aduse de PSD la LEN sunt şi acum în funcţie. Nu s-a aplecat nimeni asupra lor, pentru a le elimina pe cele nocive. Directorii de şcoli sunt aceeaşi, puşi de către PSD pe criterii clientelare, nu profesionale şi de integritate. Jumătate dintre Inspectorii Generali Şcolari au fost schimbaţi cu oameni din PNL, fără concurs de competenţe, deşi Raluca Ţurcan afirmase că „nu dăm afară oamenii PSD pentru a pune în loc oamenii PNL”. Dar asta se întâmpla când PNL făcea opoziţie. Când ajungi la putere nu mai respecţi ce-ai spus în opoziţie. Secretarul de stat la universitar, Gigel Paraschiv, numit de PSD, a fost păstrat. Este şi motivul pentru care în învăţământul superior nu s-a schimbat nimic. Totul e foarte bine! Directorii de şcoli, numiţi de PSD, au fost păstraţi, nu s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de management din învăţământ.

Nu s-a respectat legea care reduce la 20, 25, 30 de ore la primar, gimnaziu, liceu. De frica sindicatelor, ministrul Anisie atentează la sănătatea elevilor de gimnaziu. Îi ţine 7 ore pe zi la şcoală, în condiţii de pandemie, sau de învăţământ online. Acum s-a gândit să promoveze prin OUG ce n-a făcut 9 luni, dar numai pentru clasele a V-a şi a IX-a. OUG-ul nu va trece de parlament şi va fi atacat la CCR. Aşa se întâmplă când nu respecţi legile ţării. Este un lucru foarte grav, care se va vedea în opţiunea părinţilor la alegeri.

Nicio schimbare în arhitectura curriculară. Cei patru piloni ai educaţiei sunt: a învăţa să ştii, să faci, să fii, să trăim împreună. La noi funcţionează doar primul pilon. Curricula trebuie să aibă patru dimensiuni: conceptual-teoretică, aplicativ-practică, transdisciplinară, generatoare de învăţare continuă. La noi are doar prima dimensiune. Odată cu schimbarea numărului de ore se putea iniţia, măcar pentru clasele de început de ciclu, şi schimbări curriculare, după consultari şi dezbateri publice. Nimic.

Nimic în arhitectura instituţională. Zeci de licee funcţionează cu zero promovare la bacalaureat, în şcoala profesională învaţă 15% dintre elevi, în timp ce în Germania învaţă 70%, avem abandon şcolar masiv, nu există orientare şcolară şi profesională de calitate, nu există un sistem standardizat de evaluare a progresului şcolar al elevilor, şcoala nu se pliază pe nevoile şi cerinţele societăţii şi elevilor (a rămas încremenită în tiparele comuniste), profesorii nu sunt plătiţi in functie de performanţe bazate pe progresul şcolar al elevilor. Nu avem suficiente trasee educaţionale pentru ca elevii să-şi împlinească talentele şi înclinaţiile. Nu s-au analizat rezultatele proaste de la examenele naţionale, altele decât arată cifrele oficiale, care nu iau în considerare elevii care nu se înscriu la examene pentru că se simt nepregătiţi.

Elevii nu sunt pregătiţi în şcoală pentru viaţa reală. Vedem şi afirmaţii stranii de la specialişti: „Rolul şcolii nu este de a-ţi oferi competenţe pentru viaţa practică”. Dar pentru care viaţă? Spirituală, intelectuală. Adică rolul şcolii este să scoată „săraci, dar culţi”! Încă un motiv pentru care arhitectura curriculară trebuie schimbată de urgenţă.

Pregătirea şcolii în vederea începerii noului an şcolar. Se pare că învăţământul online va funcţiona în continuare, în unele locuri, în ciuda faptului că nimeni nu poate controla câţi profesori şi câţi elevi participă la acest tip de învăţământ, şi cu ce rezultate concrete. Din promisiunile ministerului de 250.000 de tablete distribuite elevilor, 74.000 de laptopuri pentru licee, 200.000 de echipamente pentru şcoli, deocamdată avem doar vorbe. Ca de atâtea ori în trecut. Având în vedere că a rămas doar o lună până la începutul şcolii, este improbabil să se poată realiza. Ce facem cu materia nepredata în trimestrul al doilea al anului şcolar în curs? Se va recupera vreodată? Cum poate fi predată materia la matematică, de exemplu, dacă lipsesc capitole întregi din cunoştinţele elevilor?

Nu avem asigurate manuale pentru clasa a VIII-a. Ca în fiecare an, şi anul acesta nu vom avea manuale pentru toţi elevii la început de an şcolar. Şi noi care speram că, odată cu schimbarea regimului, se va rezolva problema manualelor. Nimic.

Digitalizarea învăţământului este încă departe de ce ar trebui să fie. Nu se poate rezolva peste noapte, sau în 9 luni. Dar nici nu s-au luat măsurile necesare pentru începutul acestei acţiuni importante. Totul rămâne doar la nivel de declaraţii sau vorbe, iar elevii cară în continuare ghiozdane de 5-10 kg.

Sunt multe alte lucruri nerealizate. Speranţele noastre, că odată cu venirea PNL la guvernare se vor schimba multe în educaţie, s-au spulberat. Totul rămâne încremenit în moştenirea PSD, condamnând generaţii întregi la emigrarea în străinătate pentru joburi care nu presupun educaţie înaltă.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite