Cât câştigă cu adevărat profesorii care dau meditaţii: „O făcătură din partea ANAF-ului”

Foto: Shutterstock

Oficialii ANAF le reamintesc profesorilor că pentru veniturile obţinute din meditaţii particulare, cadrele didactice trebuie să plătească, pe lângă impozit, şi asigurări sociale de sănătate şi pensii, dând exemplul unor dascăli care ar câştiga 60.000 de euro pe an. Experţii în Educaţie îi contrazic pe reprezentanţii ANAF şi îi acuză de minciună

Cine vrea un loc la un liceu bun pentru copilul său ori o medie mare la Bacalaureat e musai să apeleze la ore de pregătire în particular. O ştie orice părinte cu resurse materiale şi interesat de parcursul şcolar al copilului. În România, piaţa meditaţiilor paralele sistemului de educaţie se situează cam la 120 de milioane de lei pe lună, potrivit unei estimări de anul acesta. 

Sume colosale avansate de şeful ANAF 

Cele mai multe sume obţinute din meditaţii nu sunt declarate, susţin autorităţile, şi, prin urmare, neimpozitate. Sunt însă şi unii profesori care înţeleg să-şi achite obligaţiile fiscale provenite din activităţile independente. O spune însuşi şeful ANAF, Lucian Heiuş, care a dat exemplul a doi dascăli, unul din Arad şi altul din Timişoara. „Au fost situaţii în care astfel de persoane care dau meditaţii s-au autorizat şi au declarat. Undeva în vestul ţării, la Arad, cred că un profesor a declarat venituri undeva la 60.000 de euro şi a plătit impozit pe ele. La Timişoara, un altul cred că a declarat venituri de vreo 50.000 de lei şi a plătit impozit”, a exemplificat Heiuş. Acesta a adăugat că lucrurile încep să intre în normalitate şi în acest domeniu. „Ceea ce ne dorim noi, ca ANAF, nu este să mergem, să controlăm şi să prindem pe cineva, ci ca oamenii să aibă un comportament fiscal corect”, a mai spus Heiuş.

Pentru Dragoş Neacşu, directorul de comunicare al Federaţiei Sindicale din Educaţie „Spiru Haret”, suma de 60.000 de euro provenită din meditaţii i se pare o poveste cusută cu aţă albă. „Să facem un calcul simplu: 60.000 de euro, împărţit la 365 de zile, revine cam 160 de euro pe zi, adică 700-800 de lei. Dacă o meditaţie este undeva la 80-100 de lei, asta ar însemna că acel profesor ar trebui să dea cel puţin cinci ore de meditaţii pe zi. Cred că este o ştire falsă, o făcătură din partea ANAF-ului. Aceste sume sunt inventate sau cineva a declarat greşit. Poate 60.000 de lei. Nu cred să existe vreun profesor care să fi câştigat într-un an 60.000 de euro din meditaţii”, consideră Neacşu. 

Sau, mai spune Neacşu, poate cel care a declarat nu era deloc profesor şi a „spălat” în felul acesta nişte bani. Aceeaşi explicaţie cu albirea banilor o găseşte şi expertul în educaţie Ştefan Vlaston: „Cine ştie de unde a avut banii şi a găsit o metodă să-i albească. Plăteşte impozitul şi banii devin curaţi. Din prima mi-am dat seama că aşa este”. 

Cât priveşte suma de 50.000 de lei pe an, aici calculele s-ar putea să iasă, admite Neacşu. „Dar şi 50.000 de lei mi se pare foarte mult. Această sumă împărţită la 365 de zile înseamnă 136 de lei pe zi. Dar nu mi se pare fezabil pentru că ştiu că mulţi profesori nu au timpul necesar astfel încât să dea în fiecare zi meditaţii, adică în fiecare zi a anului. Gândiţi-vă că mai au şi ei familii, sunt profesori de serviciu şi trebuie să stea mai mult la şcoală, mai sunt şi vacanţele. N-ai cum să strângi atâţia bani din meditaţii. Salariul unui profesor titular cu gradul I este undeva la 4.500 pe lună. Credeţi că mai pot să facă încă pe-atât din meditaţii? Trebuie să fii cel mai bun profesor, pentru că mai există un aspect: meditaţiile pornesc de la 50-60 de lei şedinţa, în oraşele mai mici, şi ajung ca 100-150 de lei în municipii, la profesori foarte buni”, adaugă Dragoş Neacşu. 

Meditaţii cu câte 11 elevi odată 

Cu toate acestea, există şi cazuri de profesori care dau meditaţii la „scară industrială”. Expertul în educaţie Ştefan Vlaston spune că are cunoştinţă de un caz în care o profesoară de liceu foarte bună organiza la ea acasă meditaţii la Biologie cu câte 11 elevi care-şi doreau să dea admitere la Medicină. „150 de lei de căciulă, iar meditaţiile durau 2-3 ore. Grupa de 11 elevi se repeta cam în fiecare zi sau la două zile”, exemplifică expertul în educaţie. 

Mai nou, adaugă Vlaston, se fac meditaţii online cu câte cinci elevi odată, iar profesorii iau 100 de lei de la fiecare. „Deci, 500 de lei pe oră sau 1.000 de lei pe două ore. Faci bani de aici. Ştiu astfel de situaţii. Că meditaţiile nu se mai fac ducându-te acasă la profesor sau venind el la tine. Şi nu te mai prinde nimeni, că ANAF-ul n-are voie să intre peste tine. Iar profesorul se întâlneşte cu elevii o dată, de două ori să ia banii în numerar, că lucrurile astea nu se fac prin bancă”, mai spune Ştefan Vlaston. 

Ce zice Fiscul în ghidul profesorului care dă meditaţii 

Primul pas pe care trebuie să-l facă profesorul care dă meditaţii şi vrea să-şi declare veniturile este să se facă persoană fizică autorizată şi să se înregistreze la Registrului Comerţului, potrivit informaţiilor afişate pe site-ul ANAF. După autorizarea funcţionării, persoanele fizice au obligaţia de a depune la organul fiscal Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212). Declaraţia de venit trebuie depusă anual, până la 25 mai. Următorul pas este de a-şi cumpăra o casă de marcat şi a elibera bon fiscal. 

Pentru sumele obţinute din meditaţiile private, profesorii sunt scutiţi de plata TVA, dar trebuie să plătească atât impozitul pe venit, cât şi contribuţia socială la sănătate şi pe cea de pensii. 

Normă de venit sau sistem real 

În Declaraţia de venit, contribuabilii au două opţiuni pentru determinarea venitului net anual, fie pe baza normelor de venit, fie în sistem real, pe baza datelor din contabilitate.

Ghidul publică şi un exemplu pentru calculul normei de venit: „O persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022 şi va desfăşura această activitate, în mod continuu, până la finele anului. În acest caz, pentru stabilirea impozitului pe venit este avută în vedere norma de venit de la locul de desfăşurare a activităţii. Norma anuală de venit este în cuantum de 27.600 de lei. Astfel, impozitul pe venit aferent venitului net anual se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului, impozitul datorat fiind 2.760 de lei (27.600 lei x 10% = 2.760 lei)”.

Dacă activitatea se desfăşoară pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă activităţii se reduce proporţional, astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care s-a desfăşurat activitatea respectivă.

Profesorul care dă meditaţii poate ajusta norma anuală de venit prin completarea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, dacă e şi salariat.

De exemplu, o persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022, activitate ce se va desfăşura în mod continuu până la finele anului. Norma anuală de venit este de 27.600 lei.

Contribuabilul este şi salariat, cu normă întreagă, caz în care beneficiază de reducerea normei de venit potrivit coeficienţilor de corecţie, în cotă de 50%.

Stabilirea normei anuale de venit prin ajustare se va calcula astfel: 27.600 lei x 50% = 13.800 lei (venitul net anual recalculat). 

Cum se calculează impozitul pe venit 

Impozitul pe venit aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual recalculat, astfel: 13.800 lei x 10% = 1.380 lei (impozit). Plata impozitului se efectuează la bugetul de stat până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.

În cazul în care contribuabilul optează pentru determinarea venitului net pe bază de norme de venit, acesta are obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscală, numai în partea referitoare la venituri şi nu are obligaţii privind evidenţa contabilă. În situaţia în care contribuabilul a optat pentru stabilirea venitului net anual din activităţi independente, în sistem real, venitul net anual din activităţi independente se determină pe baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în scopul realizării de venituri. În acest caz „impozitul se determină de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat considerat venit impozabil”.

Site-ul ANAF oferă următorul exemplu: „O persoană fizică îşi începe activitatea la data de 01.01.2022, activitate ce se va desfăşura în mod continuu până la finele anului şi optează pentru determinarea venitului net în sistem real. Venitul brut estimat este 30.000 lei, iar cheltuielile deductibile estimate sunt în sumă de 10.000 lei. Venitul net anual estimat se determină ca diferenţă între venitul brut estimat şi cheltuielile deductibile estimate, respectiv: 30.000 lei - 10.000 lei = 20.000 lei. Impozitul pe venit anual estimat aferent se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual estimat, astfel: 20.000 lei x 10% = 2.000 lei (impozit)”.

Contribuţia de asigurări sociale se calculează prin aplicarea cotei de 25% asupra bazei anuale de calcul, iar contribuţia de asigurări sociale de sănătate se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei anuale de calcul.