Ce faci cu copilul când emigrezi

Copiii emigranţilor români învaţă mai bine decât părinţii lor limba vorbită în ţara-gazdă. Mulţi dintre emigranţii români în Occident îşi iau cu ei copiii atunci când pleacă în căutarea unei vieţi mai bune.

Claudiu Roz are 16 ani şi vorbeşte limba franceză mai bine decât mulţi dintre elevii de vârsta lui, cu toate că nu a început să o înveţe decât târziu, în urmă cu un an şi jumătate. Nu pentru că ar avea un talent deosebit, ci pentru că băiatul este unul dintre miile de elevi români din Franţa.

Regula e simplă: toţi copiii, de la 3 la 18 ani trebuie să fie în şcoală, iar toţi copiii imigranţilor fac mai întâi un an de limbă franceză. Pentru înscriere este suficient certificatul de naştere, iar dacă este vorba de un transfer, şi de documentele şcolare ale copilului, din România.

În Franţa, şcoli private există doar pentru cei puţini, care îşi permit. În schimb, orice copil poate fi înregistrat într-o şcoală publică. Unicul criteriu, obligatoriu, este cel al proximităţii.

„Cu alte cuvinte, nu te poţi duce oriunde. Nu poţi alege o anumită şcoală doar pentru că ai auzit că acolo ar fi un profesor mai bun. Te poţi înscrie doar la şcoala la care eşti arondat, şi gata" explică Ana Roz, mama lui Claudiu, o oşancă hotărâtă, care s-a instalat în Franţa în urmă cu aproape 20 de ani.

Mândră de fiul ei, Ana Roz spune că în ultimul an şcolar, început ca şi în România în septembrie şi încheiat în iunie, Claudiu a învăţat mai multă franceză decât a învăţat ea în două decenii.

„Vorbeşte foarte bine băiatul! Din primele săptămâni a început să citească ziare, reviste, şi asta l-a ajutat", crede Ana Roz.

După anul pregătitor de limbă franceză, Claudiu intră din toamnă, în clasa de liceu din care face parte ca grupă de vârstă, clasa a IX-a. Este isteţ, iar în ţară se descurca bine mai ales la matematică şi la ştiinţele naturii. El speră ca şi în Franţa să meargă bine la şcoală, pentru a se putea face, mai târziu, ecologist.

Italia, casă pentru sute de mii de copii români

Comunitatea românească din Italia numără peste 1.200.000 de persoane. Cei mici merg la şcoală, în general fără probleme, în ciuda unor cazuri de discriminare, care au ţinut prima pagină a ziarelor în ultimii ani.

Cum părinţii au manifestat tendinţa de a păstra vie limba română, în şcolile din Italia în care învaţă copii de români sunt organizate cursuri speciale de limbă, cultură şi civilizaţie românească, susţinute de profesori români. În plus, în peninsulă există ziare, dar şi posturi de radio în limba română.

Pentru înscrierea la grădiniţă - „scuola materna" - este suficient certificatul de naştere. Înscrierile au loc în general în lunile februarie şi martie. Pentru transferul la şcoală, e nevoie de documentele şcolare ale copiilor din România.

În Spania există oraşe româneşti

În Spania trăiesc, potrivit datelor oficiale, peste 800.000 de români, care s-au organizat în adevărate oraşe româneşti: Castellon, Toledo sau Roqueta del Mar.

La fel ca în majoritatea statelor din vestul Europei, înscrierea la şcoală nu e o problemă. În general, copilul este încadrat într-o clasă corespunzătoare vârstei, dar dacă părinţii cred că cel mic este mai avansat, se poate organiza un test de nivel, iar copilul va fi încadrat conform rezultatelor obţinute. Înscrierea la grădiniţe se face direct la aceste unităţi, în timp ce pentru şcoală, la Inspectoratul Şcolar (Delegación Provincial de Educación), instituţie care îi repartizează pe copii, după criteriul distanţei dintre şcoală şi casa elevului.

100.000 de copii români pe tot continentul

Potrivit unei statistici a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în vestul Europei trăiesc în prezent cel puţin 100.000 de copii de origine română. În marea lor majoritate, ei sunt concentraţi în 9 ţări occidentale: Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda, Elveţia şi Belgia.

Profesori români pentru diaspora

Învăţământul în limba maternă va fi extins în comunităţile româneşti din diaspora, a declarat recent deputatul PDL William Brînză. Acesta a spus că în diaspora vor fi angajaţi profesori care provin din comunităţile româneşti din ţările respective. Până acum, profesori români predau deja în şcoli din Spania, Italia şi Belgia.

"Am promisiunea de la domnul ministru Funeriu şi de la domnul premier Boc că de anul viitor vom extinde profesorii de limba română în tot ce înseamnă unitate românească unde diaspora este bine reprezentată", a declarat Brînză.