Cei mai mulţi elevi sunt epuizaţi şi trişti. Doar un copil din trei se simte pregătit pentru examenele naţionale - SONDAJ

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Salvaţi Copiii România
FOTO: Salvaţi Copiii România

Doar o treime dintre elevii de clasa a VIII-a spun că se simt pregătiţi pentru examenele naţionale. 31% dintre copiii afirmă că au rămas în urmă cu materia şcolară, în vreme ce aproape 60% dintre elevi fac meditaţii la cel puţin o materie. Aşa arată şcoala românească, la capătul a doi ani de restricţii, educaţie online şi criză sanitară, potrivit unui sondaj realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România.

„Suntem foarte obosiţi şi cantitatea mare de teme ne stresează şi mai mult. Cu online-ul nu înţelegeam mai nimic, iar testele sunt grele şi notele din ce în ce mai mici. Am rămas în urmă cu materia şi nimic nu mai e ca altă dată. Înainte ştiam tot şi luam numai zece, dar din a VII-a am început să mă pierd pe drum. Simt că nu mai înţeleg nimic şi nici măcar nu mai pot învăţa cum trebuie. Îmi pierd concentrarea extrem de repede, iar la ore pic de oboseală. Avem programul supraîncărcat, intrăm de la 8 si avem 7 ore pe zi. Ne întoarcem de la scoală, iar majoritatea dintre noi au meditaţii aproximativ 2 ore”, a declarat un elev. 

Rezultatele sondajului

Sondajul a fost realizat online, cu eşantion neprobabilistic, bazat pe răspunsurile a 1.821 de elevi din învăţământul secundar inferior şi superior.

„Aproape unul din doi copii (47%) afirmă că temele sunt mai grele comparativ cu anii precedenţi. Astfel, pentru 35% dintre respondenţi temele sunt mai grele, iar pentru 12% temele sunt mult mai grele. În cazul elevilor din clasa a VIII-a, procentul celor care sesizează o dificultate mai mare a temelor în comparaţie cu anii şcolari anteriori este semnificativ mai mare (53%). Nu acelaşi fenomen este sesizat de liceeni, în condiţiile în care aproape 40% dintre ei afirmă că nivelul de dificultate a temelor nu s-a schimbat comparativ cu anii trecuţi, iar 16% consideră că nivelul de dificultate a scăzut sau nu primesc deloc teme”, potrivit sondajului. 

Raportat la auto-percepţia evoluţiei educaţionale, aproximativ 50% dintre elevi afirmă că au parcurs materia şcolară fără probleme, iar 31% că au rămas în urmă.

51% dintre copii consideră că în acest an şcolar au avut nevoie de mai mult ajutor din partea profesorilor de la clasă, 13% de ajutor prin intermediul meditaţiilor, iar 9% din partea familiei (părinţi şi fraţi). 

1 din 3 elevi de clasa a VIII-a se consideră pregătit, iar aproape 2 din 10 se simt nepregătiţi.

Majoritatea copiilor (aprox.70%) alocă pregătirii temelor (în afara orelor de curs) între una şi trei ore zilnic, cu o valoare medie la nivel de eşantion de 2,8 ore. Elevii de clasa a VIII-a şi fetele tind să aloce semnificativ mai mult timp zilnic pentru această activitate (cu valori medii specifice de 3 ore/zi).

Aproape 60% dintre elevi afirmă că fac meditaţii la cel puţin o materie. În rândul celor care recurg la meditaţii, timpul mediu alocat săptămânal este de 2,6 ore. Timp semnificativ mai mult alocat meditaţiilor (medie ore pe săptămână) apare în cazul elevilor de gimnaziu (2,8 ore/săptămână), în special cei din clasa a VIII-a (cu o valoare medie specifică de 3,5 ore pe săptămână).

În ceea ce priveşte comunicarea emoţională cu profesorii, aproape jumătate dintre elevi (47%) spun că nu au vorbit cu profesorii despre modul în care se simt şi alţi 14% că ar fi vrut ca acest lucru să se întâmple. 1 din 4 copii a vorbit despre dificultăţile emoţionale cu profesorii şi afirmă că este mulţumit de rezultat. Din perspectiva genului, fetele spun într-o măsură semnificativ mai ridicată (16% vs. 11% băieţii) că şi-ar fi dorit să vorbească cu profesorii despre cum se simt, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Elevii de gimnaziu (28% vs. 23% liceeni) şi cei din mediul rural (35% vs. 24% urban) afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că au discutat cu profesorii despre cum se simt şi au fost mulţumiţi de rezultat.

Ce simt elevii după doi ani de criză sanitară şi restricţii

Pentru a evalua modul în care elevii se simt din punct de vedere emoţional în acest an şcolar, au fost folosite o serie de atribute, pozitive (vesel, în siguranţă, liniştit şi încrezător) sau negative (stresat, furios, speriat, trist, obosit, singur, plictisit), iar respondenţii au fost îndemnaţi să evalueze, pe o scală de la 1 la 10, măsura în care fiecare dintre aceste atribute li se aplică.

Cele mai mari scoruri (ca valoare medie, la nivelul întregului eşantion) se remarcă în cazul oboselii (nivel mediu de 7,7), al sentimentului de siguranţă (7,2) şi al stresului (6,6). Respondenţii de gen masculin obţin scoruri semnificativ mai ridicate la majoritatea atributelor pozitive, în timp ce cei de gen feminin la majoritatea celor negative. Altfel spus, fetele spun în măsură mai ridicată că sunt stresate, furioase, speriate, în timp ce băieţii că sunt veseli, liniştiţi sau încrezători. Copiii din mediul urban afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt trişti, obosiţi sau că se simt singuri.

De asemenea, liceenii, afirmă în măsuri semnificativ mai ridicate că sunt stresaţi, furioşi, trişti sau obosiţi. Elevii de clasa a VIII-a oferă scoruri mai ridicate la atributele negative, comparativ cu toţi ceilalţi respondenţi la chestionar. Principalele trăiri negative care sunt semnificativ mai ridicate în rândul copiilor de clasa a VIII-a sunt „stresat”, „speriat” şi „obosit”.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite