Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Cum arată propunerea prin care Evaluarea Naţională se va da din cinci probe la nouă materii

0
3 Dec 2019 01:29:55
Autor: News.ro
Adevărul / Eduard Enea
Adevărul / Eduard Enea

Consiliul Naţional al Elevilor şi Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar au transmis, luni seară, că susţin proiectul legislativ aflat în Camera Deputaţilor care propune prorogarea termenului de la care Evaluarea Naţională se va da din cinci probe la nouă materii

„Dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen”, au transmis cele două organizaţii, care propun ca doar elevii care încep în anul şcolar 2020 – 2021 clasa a V-a să susţină acest tip de examen.

Începând cu generaţia de elevi care sunt acum în clasa a VII-a, Evaluarea Naţională ar urma să se susţină, din anul 2021, după noi reguli, conform prevederilor art.74 alineatul (5) şi art. 361 alineatul (3) litera b) din Legea educaţiei naţionale, în vigoare din 2011.

Astfel, absolvenţii clasei a VIII-a vor avea la Evaluarea Naţională cinci probe din 9 materii (plus o probă la limba maternă pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale), unele interdisciplinare, iar altele susţinute în timpul anului.

„Consiliul Naţional al Elevilor, structura de reprezentare a elevilor la nivel naţional, împreună cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, se opune acestei prevederi, susţinând proiectul legislativ prin care se susţine prorogarea pentru actuala generaţie de elevi, urmând ca prima generaţie care susţine o Evaluare Naţională de acest tip să fie cea care începe clasa a V-a în anul şcolar 2020-2021 – pentru a nu ajunge în situaţia actuală la noua dată propusă pentru intrare în vigoare a acestui mod de susţinere a examenului de Evaluare Naţională, dorim crearea tuturor condiţiilor astfel încât elevii să poată susţine cu succes un astfel de examen. Respectivul proiect legislativ a fost depus spre aprobare la Camera Deputaţilor, unde a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi”, au transmis, luni, seară, cele două organizaţii.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a hotărât avizarea nefavorabilă a respectivului proiect legislativ.

„În acest context, ne exprimăm nedumerire şi ne întrebăm care au fost cauzele pentru care comisia respectivă a avizat nefavorabil acest proiect legislativ”, au mai transmis semnatarii documentului.

Aceştia vor şi modificarea art.76, alineatele (2) şi (3) din Legea educaţiei naţionale, articol care prevede, începând cu Evaluarea Naţională din anul 2021, o nouă modalitate de calcul a mediei de admitere în învăţământul liceal, precum şi susţinerea unei probe suplimentare de admitere la liceu, în plus faţă de Evaluarea Naţională, în cazul în care numărul de candidaţi depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ.

„Considerăm că noua formulă de calcul a mediei de admitere (care conţine în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului) nu poate fi pusă în aplicare începând din anul 2021, ţinând cont că protofoliul educaţional cuprinde, conform Legii educaţiei, «totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale». În calitate de reprezentanţi ai unor grupuri sociale de dimensiuni considerabile, ne exprimăm, cu fermitate, poziţia potrivit căreia un astfel de examen naţional nu poate fi implementat  în actualul sistem educaţional, în care transdisciplinaritatea constituie, în continuare, un mit în arhitectura curriculară”, au mai transmis semnatarii documentului.

Potrivit acestora, ”pentru a realiza un proces de evaluare complex, riguros, este esenţial ca indicatorii de evaluare să fie adaptaţi cerinţelor actuale şi este necesară o întreagă recalibrare a metodelor de predare-învăţare şi a programelor şcolare (cele 9 probe la care ar urma să se susţină examenul de Evaluare Naţională însumând foarte multă materie), astfel încât acestea să corespundă nevoilor şi intereselor beneficiarilor direcţi ai educaţiei”.

„Pentru a avea o resursă umană pregătită este imperios ca actuala guvernare să introducă în proiecţia bugetară pentru anul 2020 investiţii în ceea ce priveşte realizarea unor programe de formare continuă pentru cadrele didactice, o investiţie sustenabilă, a cărei necesitate se resimte profund în acest sistem educaţional care nu mai ţine pasul cu evoluţia societăţii. Solicităm, aşadar, tuturor factorilor de decizie din domeniul educaţiei să adopte măsuri care să derive din viziuni pe termen lung, creionate în beneficiul elevilor din România şi nu măsuri populiste, care pot avea efecte dramatice pe termen lung şi ar aduce un prejudiciu însemnat climatului educaţional”, au mai transmis semnatarii documentului.

„Nu mai este loc pentru măsuri luate pe repede-înainte în sistemul educaţional; în momentul de faţă, atât elevii, cât şi părinţii îşi doresc stabilitate. Ne dorim, în schimb, o schimbare a paradigmei, însă orice schimbare de paradigmă într-un sistem inert va presupune costuri reale, dintre care menţionez o măsură care trebuie urgentată, anume implementarea programelor gratuite de formare continuă pentru profesori. Transdisciplinaritatea trebuie valorificată, iar arhitectura curriculară regândită, astfel încât aceasta trebuie construită în conformitate cu nevoile şi interesele elevilor din România şi să le garanteze, în primul rând, un parcurs educaţional flexibil. Expertul în educaţie Marian Staş a reiterat, într-o intervenţie media, faptul că este necesar ca decidenţii să îşi asume pilotarea unor modele de arhitectură curriculară în anumite unităţi de învăţământ, pentru a le testa eficienţa – după părerea mea, aceasta reprezintă o măsură optimă pentru a ne asigura că sistemul este (sau va fi) reglat treptat, dar într-un mod sustenabil şi raţional, a declarat Antonia Laura Pup, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

„Nu ne mai dorim experimente nefericite pe seama copiilor noştri. Nu ne mai dorim reglementări care să fie făcute din pixul unui ministru, fără a crea premisele necesare desfăşurării unui process evolutiv de predare-învăţare-evaluare. De asemenea, ne dorim ca schimbările majore care apar la nivelul sistemului să fie pilotate astfel încât să avem garanţia că ajută la creşterea calităţii sistemului şi competenţelor elevilor noştri, a declarant, la rândul său, Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi Învăţământ Preunivesitar.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii