Cum ne pregătim copiii pentru şcoală. Interviu cu medicul Adrian Marinescu de la Institutul „Matei Balş“

În mai puţin de o lună începe un nou an şcolar. Felul în care va începe şcoala va fi stabilit cel mai probabil de numărul de infectări cu noul coronavirus.

Chiar dacă până atunci numărul infecţiilor va scădea şi vom putea ieşi din starea de alertă, regulile sanitare şi de distanţare vor trebui respectate atât la şcoală, cât şi în afara ei, mai ales că se apropie sezonul rece, când vor fi în circulaţie mai multe virusuri, iar situaţia se va complica, atrage atenţia dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti.

Adevărul: Consideraţi că este bine ca elevii să revină la şcoală pe 14 septembrie?

Dr. Adrian Marinescu: Este clar că aceea este data la care va începe şcoala. Acum discuţia este: cum va începe? Va începe cu prezenţă fizică, va fi în sistem hibrid sau va fi alegerea online? Şi aceasta depinde clar de evoluţia pandemiei. Ce va fi în aproximativ o lună de acum încolo va stabili modul în care va începe şcoala. Probabil că va începe, iniţial, hibrid şi apoi lucrurile se vor aşeza.

Se ştie că cei mici nu prea se îmbolnăvesc de COVID -19 sau fac forme uşoare. Ei sunt foarte mari transmiţători însă. Există şi categorii de copii la care riscurile de îmbolnăvire sunt mai mari?

Trebuie spus că, indiferent de vârstă, ne putem infecta. Aici, într-adevăr, este discuţia că, de cele mai multe ori, cei mici fac forme asimptomatice sau uşoare. Dar, dacă vorbim de cei care au afecţiuni cronice – că vorbim de astm bronşic, că vorbim de afecţiuni cardiace –, e limpede că, în cazul lor, putem vorbi şi de forme severe. Cu atât mai mult, în cazul lor, trebuie să fie o gândire separată, în funcţie de risc, dacă să înceapă sau nu şcoala, în plan fizic.

Cum ar trebui să se organizeze şcolile pentru a evita, pe cât posibil, riscul de îmbolnăvire? Şcoala ar trebui să respecte acelaşi tipar peste tot sau ar trebui improvizat până la găsirea variantei optime?

Sunt nişte reguli care trebuie să fie clare pentru toată lumea. Şi aici e vorba despre numărul mic de elevi în clasă, de distanţarea care trebuie să fie asigurată atunci când vorbim de bănci, e vorba despre felul în care interacţionează elevii în pauză – şi ar trebui făcut în aşa fel încât să nu vină mulţi în acelaşi timp în contact atunci când sunt perioadele de pauză –, reguli de igienă şi aşa mai departe. Şi de aici, dacă, de exemplu, nu este posibil să începi şcoala în plan fizic, poţi să mergi pe varianta hibrid, la un moment dat. Dar aşa cum spuneam, depinde mult de evoluţie: una este să avem un trend ascendent în continuare şi să ne gândim că există un risc de transmitere accelerată la nivelul populaţiei şi altceva este ca lucrurile să se echilibreze, totuşi, şi să ne gândim că riscul de transmitere este mai mic.

Ce înseamnă, pentru dv., elevi puţini la clasă?

Cam jumătate din numărul de elevi care este acum în clasă. Dacă, în mod normal, sunt 30 de elevi, cred că ar fi corect să fie 15, plus/minus. Este clar că trebuie să fie un număr mai mic, pentru ca şi băncile să fie spaţiate la doi metri. Dacă sunt mai puţini elevi, totul se întâmplă mai uşor: şi dacă sunt ore de sport, şi dacă vorbim de pauză, şi dacă vorbim de regulile de igienă. Totul se face mult mai bine, se urmăreşte mult mai uşor.

Cine ar trebui să facă triajul epidemiologic? Ministerul Sănătăţii a anunţat că nu se va mai face la intrarea în şcoli şi că părinţii trebuie să se ocupe de acest aspect.

Cred că lucrurile sunt la mijloc. Sigur că, în mod normal, părinţii trebuie să o facă pentru că în felul acesta se evită aglomeraţia de la intrarea în şcoală. Doar că unii părinţi nu pot să o facă. Adică, trebuie să fie conştienţi că presupune nişte lucruri: nu numai măsurarea temperaturii, dar şi să urmărească dacă copilul are o anumită simptomatologie, să nu-l trimită la şcoală dacă are anumite simptome, chiar dacă nu ne gândim neapărat la infecţie cu SARS-CoV-2. Dar având simptomatologie, ar trebui să rămână în izolare până când lucrurile se lămuresc. Deci, triajul poate fi făcut acasă, dar trebuie făcut cu atenţie.

S-a spus că e bine ca profesorii să poarte tot timpul mască, în timp ce elevii, doar în pauze. Dv. ce părere aveţi?

E greu de crezut că poate cel mic să stea în bancă cu mască. Şi să stea un număr de ore, să fie atent şi să nu fie un disconfort. Şi atunci, cel mai bine ar fi să existe distanţarea dintre bănci, în momentul în care stă în bancă, cel mic să nu aibă mască şi să folosească masca atunci când merge în pauză, la toaletă sau când intră în şcoală. Practic, cât timp nu e în bancă, să poarte mască. Profesorii ar trebui să poarte mască în situaţia în care nu au o distanţare clară. Dacă ar fi o distanţă şi ar sta într-un punct fix, n-ar avea nevoie de mască. Dar, în general, ei merg dintr-un loc în altul, nu se respectă distanţa şi de accea s-a ajuns la concluzia că, pentru profesori, ar fi bine să aibă mască.

Ar fi utilă testarea gratuită a profesorilor la începutul anului şcolar şi apoi facilitatea accesului la retestare de fiecare dată când există motive de îngrijorare?

Cu siguranţă, da. Aşa cum se întâmplă şi în cazul medicilor, şi când există simptomatologie, şi când există un semn de întrebare, da, se poate face. Părerea mea este că, cu cât reuşim să testăm mai mult, cu atât e mai bine. Sigur, să se poată în plan practic. Şi să fie valabil lucrul acesta pentru toate şcolile, inclusiv pentru cele din mediul rural. Dar e o idee bună.

În concluzie, şcolile ar trebui să respecte măsurile sanitare indicate de autorităţi cu ocazia organizării examenelor naţionale? Covoraşe cu dezinfectant la intrarea în şcoli, triaj epidemiologic şi celelalte?

Exact aşa. Să ştiţi că măsurile sunt aceleaşi, indiferent că vorbim despre şcoli sau despre alte instituţii, indiferent că vorbim despre examene sau nu, aceleaşi lucruri trebuie respectate. Număr mai mic de elevi, cum spuneam, triaj, soluţii dezinfectante peste tot în şcoală, să fie o monitorizare şi aici e important pentru cei mici. Monitorizarea e făcută de părinţi până intră în şcoală şi apoi de cei din şcoală – să-şi igienizeze mâinile suficient de des, să aibă grijă să poarte corect masca. Toate aceste lucruri trebuie monitorizate în permanenţă, pentru că este într-adevăr un risc, şi pentru cei mici e mai greu să respecte.

Care ar trebui să fie comportamentul corect atunci când se depistează un caz de COVID-19 sau există suspiciunea de infecţie?

Trebuie să existe o anchetă epidemiologică făcută de Direcţia de Sănătate Publică, aşa cum se întâmplă în general, doar că aici lucrurile vor fi mult mai atent urmărite. Şi, bineînţeles, că va exista o anumită izolare pentru persoanele care au venit în contact direct. 

Care ar fi criteriile care ar indica o eventuală ieşire din starea de alertă?

Trebuie ca lucrurile trebuie să se stabilizeze, să nu mai fie pe un trend ascendent şi asta să se întâmple pe o perioadă de timp în aşa fel încât să fim convinşi că este în felul acesta. Şi apoi să fie şi varianta în care să fie descreşterea. Şi lucrurile să se întâmple în timp. Dar, atenţie! Chiar dacă ajungem la un platou sau pe un trend descendent, el va fi menţinut tot prin prudenţă. Adică, măsurile de prevenţie ar trebui să continue pentru că există şi reversul. Mai ales că va veni sezonul rece. Trecem de august, septembrie, deja din octombrie-noiembrie vorbim de sezonul rece, când vom avea, concomitent, şi gripă, şi viroze, şi infecţie cu SARS-CoV-2, foarte probabil. Deci, trebuie să fim atenţi!

Cum poate un părinte să deosebească un virus obişnuit de un altul?

Nu poate să facă asta. Dar ştie clar că există posibilitatea de vaccinare şi eu cred că este absolut obligatoriu şi indicat să vorbim de vaccinarea antigripală extinsă într-un astfel de sezon, când lucrurile vin împreună, mult mai mult decât în anii trecuţi.

Vorbiţi de elevi şi profesori?

De toată lumea. Vaccinarea antigripală este un element extrem de important. Practic, va face în aşa fel încât să nu avem şi gripă, şi atunci lucrurile să fie mai simple. Pentru că, altfel, e greu de făcut o diferenţă. Vaccinarea ar putea să facă diferenţa. Sigur că, ajungând la medicul infecţionist, se pot face testările şi depista infecţia respectivă. Altfel, simptomatologia de multe ori seamănă şi nu am cum să-mi dau seama eu, ca părinte, dacă cel mic are gripă sau altceva.

Ce ar trebui să facă părintele într-un caz de suspiciune?

Şi în acest moment, în care nu avem gripă, orice simptomatologie trebuie luată în calcul ca posibilă infecţie cu SARS-CoV-2. Primul lucru pe care trebuie să-l facă este izolarea: să nu trimită copilul la şcoală, pentru a nu transmite mai departe. Apoi, să vorbească, iniţial, telefonic cu medicul de familie sau cu medicul pediatru. Acest lucru se întâmplă nu doar la cel mic, ci şi în cazul adultului, acum. După ce lucrurile se lămuresc prin consultul medical şi vedem că nu e vorba de COVID-19, atunci e o altă discuţie.

„Ne confruntăm cu o catastrofă generaţională”

Potrivit statisticilor ONU, un miliard de elevi nu merg la şcoală din cauza pandemiei. Dacă această situaţie va continua, va fi o catastrofă pentru generaţia tânără, a atras atenţia Antonio Guterres, secretarul general al ONU. „Ne confruntăm cu o catastrofă generaţională care ar putea să irosească potenţial uman incalculabil, să submineze decenii de progrese şi să exacerbeze inegalităţi deja înrădăcinate. Odată ce transmiterea comunitară a COVID-19 va fi sub control, readucerea elevilor şi studenţilor înapoi în şcoli şi unităţi de învăţământ în cele mai bune condiţii de siguranţă posibile trebuie să fie o prioritate de top”, a spus Antonio Guterres.