Cum vrea ministrul Educaţiei să modifice iar admiterea în liceu: elevii analfabeţi târâţi într-un sistem incompetent

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, ia în calcul să modifice mecanismul de admitere la liceu prin obligarea elevilor să se axeze şi mai tare doar pe Matematică şi Română şi mai puţin pe celelalte discipline.

Admiterea la liceu ar putea fi din nou modificată. Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a anunţat la o întâlnire cu reprezentanţii părinţilor că doreşte ca media claselor V-VIII, care valorează 20% din media de admitere la liceu, să fie înlocuită de media tezelor semestriale.

Specialiştii din Învăţământ sunt însă de părere că implementarea unei astfel de modificări este o pierdere de timp, care va prelungi târârea elevilor analfabeţi funcţionali într-un sistem incompetent. „Mai degrabă ar trebui să se ia vedere reglementarea admiterii în ciclul liceal pe baza unui examen, de profil, organizat de unităţile de învăţământ. Am avut elevi olimpici pe ţară la Matematică care nu au fost admişi la un liceu de profil pentru că luaseră 7 la proba scrisă la Limba Română din cadrul Evaluării Naţionale sau pentru că aveau note mai mici la alte materii de uman. Este aberant aşa ceva. În acest context, modificarea propusă de ministru chiar nu mi se pare relevantă. Nu este o mare deosebire între nivelul mediilor generale şi notele de la teze pentru că toate sunt date de profesorii de la clasă.  Ei de multe ori sunt mămoşi, preferând să dea note mai mari elevului doar ca să treacă clasa. Să nu uităm că sunt şi dascăli care dau note mai mari dacă primesc anumite atenţii de la părinţi. Totuşi, se poate observa o diferenţă vizibilă în privinţa notelor date de dascălii de la şcoală în raport cu rezultatele de la Evaluările Naţionale“, a explicat preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston.

De altfel, acesta aminteşte rezultatele unei analize recente realizată de experţii în Educaţie care arată că aproape toţi şcolarii, cu mediile din gimnaziu între 5 şi 7, au luat sub 5 la Evaluarea Naţională. Mai mult, un procent de 10% dintre elevii din mediul rural care au avut medii între 9 şi10 nu au reuşit să obţină peste 5 la Evaluarea Naţională.

Sistemul îi tărâşte pe elevii nepregătiţi

La rândul lui, specialistul în Educaţie Marian Staş afirmă că este îngrijorător faptul că elevii sunt încurajaţi să se focuseze doar pe Matematică şi Română. „Procentul de 20% al mediilor generale în vederea calculării mediei de admitere este insignifiant, drept urmare eleviii se concentează doar pe Matematică şi Română, dat fiind că numai la acestea se susţine Evaluarea Naţională. Însă dacă tu, ca minister, te vei axa pe nişte teze susţinute la aceleaşi discipline, evident că îi vei determina pe şcolari să ignore celelalte materii. Oricum, ei vor primi note de trecere chiar dacă nu studiază. Grav este şi că subiectele de la evaluările naţionale sunt triviale. Ne furăm căciula târând o generaţie de analfabeţi funcţionali la liceu, şi pe urmă chiar la facultate. Ar fi mai bine să se renunţe la admiterea în liceu bazată pe rezultatele din gimnaziu şi să depindă exclusiv de un examen de admitere. Doar aşa vom avea o repartiţie bazată pe merite. În loc să irosim resursele finaciare pentru o promovare artificială a elevilor analfabeţi funcţionali pe scala ciclurilor de învăţământ, mai bine am construi şcoli de meserii cu adevărat profesioniste. Astfel, aceşti tineri vor avea o şansă reală la integrarea pe piaţa muncii“, a subliniat Staş. 

În sistemele performante calitatea este distribuită uniform, nu concentrată în câteva instituţii.

De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei „Edusfera“ Tincuţa Apăteanu crede că „admiterea la liceu în sine este contraproductivă şi are un impact negativ asupra rezultatelor sistemului, deoarece impune o barieră prematură în calea elevilor şi contribuie la părăsirea timpurie a studiilor. Avem doar câteva licee de elită, care îşi păstrează statutul datorită modului în care este realizată selecţia (cei mai buni elevi ajung la aceste licee, câteodată ultima medie de admitere fiind peste 9.50) şi celelalte licee unde pot intra elevi şi cu media 2 la Evaluarea Naţională. În sistemele performante calitatea este distribuită uniform, nu concentrată în câteva instituţii. Gândindu-ne la o variantă ideală, având în vedere că învăţământul obligatoriu este de 11 clase (inclusiv clasa pregătitoare), cred că primul examen naţional standardizat ar trebui să aibă loc doar după finalizarea învăţământului obligatoriu (după clasa a X-a). Aşa este organizat, de pildă, sistemul finlandez unde, de-abia după 16 ani, copiii sunt împărţiţi în funcţie de opţiunea lor către licee teoretice sau instituţii de învăţământ vocaţional/profesional. Consider că elevii de 16 ani, alături de părinţi, pot face o alegere informată, care să le asigure succesul pe piaţa muncii“, a afirmat preşedintele Asociaţiei „Edusfera“.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite