Dascălii, cum li se spunea atunci, care niciodată nu vor fi îndeajuns de elogiaţi pentru meritele lor, pentru devotamentul lor în construirea unui univers alfabetizat şi cu conştiinţa identităţii naţionale.
Învăţătorii rurali, în primul rând, au fost mai mult decât cei care au învăţat o ţară, cât s-a putut, să scrie şi să citească, au fost, dincolo de învăţători, Dascăli, un nume atât de nobil, de suflet, de civilizaţie, de patriotism şi de punere a bazelor solide, hotărâtoare ale viitorului unor generaţii întregi care, prin opera lor, au devenit Poporul român.
Astăzi, urmaşii lor, Învăţătorii şi Profesorii, care sunt cu adevărat mândri de înaintaşii lor, au datoria, să recunoaştem, de a face faţă, în îndeplinirea slujbei lor, unor condiţii atât de grele, determinate de lupta unei lumi întregi cu un duşman atât de periculos cum este virusul care, nu mă sfiesc să spun şi nu greşesc spunând, obligă dascălii la riscul la care sunt supuşi şi medicii.
Ei sunt datori să ţină trează şi la fel de folositoare, cât de poate, ca-n timpurile normale, predându-şi materiile la catedră, în clasă, atenţia elevilor şi studenţilor, prin viu grai sau prin platformele online, printr-un proces foarte complicat, implicând cunoştinţele, în majoritate, învăţate din mers, o dată cu şcolarii, şi respectând rigorile, exigenţele şi servituţile bătăliei cu pandemia.
Mă gândesc astăzi cât va datora şcoala românească, ştiinţa românească, educaţia românească şi conştiiinţa românească identitară, profesionalităţii lor şi sacrificiului lor şi cât va trebui noi toţi, elevi, părinţi, societatea întreagă să le respectăm şi să le răsplătim dăruirea lor în construirea societăţii româneşti de mâine.
Astăzi, astfel, elogiul profesiei de dascăl va fi o îndatorire, mai mult ca niciodată, care se cuvine susţinută de întreaga ţară.
Adauga Comentariu
Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos
Varianta 1
Autentificare cu contul adevarul.ro
Varianta 2
Autentificare cu contul de Facebook
3 Comentarii
Sortare: Cronologic · Dupa popularitate
Raportandu-ne la dascalii acelor vremuri ,da putem spune aceste lucruri,chiar si astazi existand profesori si invatatori de moda veche.Dar sa nu uitam,o parte din rau acestei natii este adus tocmai de unii din membrii acestei bresle si ma refer la majoritatea profesorilor sau cadrelor didactice din sistemul univesritar.Doar pentru a-si mentine privilegiile,deloc neinsemnate,au sustinut ideologic politicienii vremurilor ascuzand mereu sub pres problemele reale ale invatamantului.Pentru un loc la catedra unor universitati sau facultati ,care in mod normal ,facand o legatura cu parcursul economiei,ar fi trebuit sa dispara,au sustinu si au facut sluj in fata politicului. Una din dovezile palpabile este perpetuarea accederii in functia de ministru al educatiei a dnei Andronescu,aceeasi persoana de 30 de ani sau existenta unor facultati care nu mai au corespondent in piata muncii
„Astăzi, astfel, elogiul profesiei de dascăl va fi o îndatorire, mai mult ca niciodată, care se cuvine susţinută de întreaga ţară. Dl Săraru e subiectiv / scrie mult lăcrămos, pentru o categorie umană care gustă stilul de mai sus. Dacă o întreagă țară nu s-a obosit pînă acum cu acel elogiu, sînt slabe șanse a purcede la așa ceva de acum încolo.
Protestanții englezi,la mijlocul sec.XVII, după ce Parlamentul a abolit instituția regalității,au ajuns la concluzia că doar învățământul poate schimba fața unei națiuni .Motiv pentru care școala primară a devenit obligatorie . Au făcut efortul financiar de a apela la renumitul pedagog al vremii ,cehul Jan Amos Comenius .Rezultatele s-au văzut în mai puțin de un secol, Anglia devenind locul de naștere al Revoluției industriale.La noi,bolșevicii și cozile lor de topor autohtone,au aplicat pe dos totul,punînd în vigoare directiva KGB de a tăia salariiile cadrelor didactice și medicilor,pentru a le scădea prestigiul social,independența,le-au arătat cu alte cuvinte "pisica",pentru a-i intimida și ține sub ascultare...Rezulatul se vede în contiunare,pentru că spre deosebire de bugetarii "grași" ( polițiști, magistrați) ,cadrele didactice au rămas,la 30 de ani după presupusa cădere a comunismului, toto ciuca bătăilor de joc în materie de salarizare și prestigiu social aferent...