De ce bani şi nu bilete la Festivalul George Enescu?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Bani, bani şi iar bani! Numai bani vor patrioţii ăştia… pentru bani îşi vând mamă, tată şi chiar pe Dumnezeu!”. Aceste cuvinte le rostea Gogol prin gura lui Axenti Ivanovici, un personaj fabulos, un funcţionar care îşi pierde minţile din cauza sărăciei, a nedreptăţilor şi a umilinţelor – „Însemnările unui nebun”.

Aud mereu acelaşi refren: timpurile s-au schimbat, trăim alte vremuri, tentaţiile sunt din ce în ce mai mari, oamenii au sărăcit, o duc tot mai greu.

Paradoxul este că nu cei ajunşi la limita mizeriei ajung să fure, ci aceia îmbrăcaţi în uniformele puterii. Au liberă trecere la cazanul cu oportunităţi? Săracul fură o pâine, bogatul milioane de euro…. Încerc să extrapolez.

Paradoxul este că nu cei ajunşi la limita mizeriei ajung să fure, ci aceia îmbrăcaţi în uniformele puterii.

Câţi copii săraci şi câţi dintre cei cărora nu le lipseşte nimic au pierdut bacul? Nu este o întrebare retorică. Mi-ar plăcea să ştiu. Problema învăţământului se discută de ani buni, în gol. Nimeni nu a venit cu o propunere simplă, normală, de bun- simţ.

Mama mea, care a facut liceul „Carmen Sylva”, ne povestea că pe lângă uniforma obligatorie, fetele trebuiau să îşi ascundă părul într-un fileu, pe care dacă nu îl aveau erau aspru pedepsite. Un fir de păr rebel dacă ieşea din fileu trebuia să părăseşti clasa. Aceasta era doar o măsură printre multe altele, de care elevele trebuia să ţină cont pentru a nu fi exmatriculate. Au dispărut uniformele, dar în schimb au apărut în clase telefoanele mobile, iarba, ţigările, iar elevilor li s-au făcut tot felul de „favoruri” doar, doar vor da randamentul aşteptat.

Câtiva tineri intervievaţi pe strazile Parisului în legătură cu uniformele au fost de parere că: „uniformele şterg diferenţele dintre bogaţi şi săraci”, „ne diferenţiem în clasă şi prin gesturi, prin felul în care vorbim nu numai prin îmbrăcăminte” sau că uniformele „sunt ceva caraghios”.

Iată, tinerii au diferite păreri. S-a ajuns la situaţia ridicolă în care multor profesori le este teamă de elevi, în loc să fie invers. „Bătaia este ruptă din rai”, spunea tata. De mici copii am ştiut că trebuie să plătim pentru notele slabe, pentru un comportament deplasat sau pentru o minciună.

În Franţa, şi nu numai, există şcoli internat, numite: L’ecole LEGION d’HONEUR, în care au dreptul să se înscrie doar copii - fete - ale căror rude de gradul I au primit Legiunea de Onoare pentru serviciile aduse Republicii. Este o şcoală înfiinţată de Napoleon. Elevele trebuie să aibă note foarte mari ca să poată rezista. Rigoare, disciplină, educaţie, tradiţie şi onoare sunt cuvintele cheie ale Şcolii. Programul lor este strict. La început, nu este uşor pentru nimeni, dar cu timpul se obişnuiesc. Unii consideră o şansă să poţi fi într-un asemenea loc, alţii reclamă severitatea. Peste tot în lume se încearcă forme de învăţământ care să producă nu doar profesionişti, dar şi oameni. Să se cultive totodată bunul-simţ, modestia şi seriozitatea. O asemenea şcoală naşte competiţia.

Dacă terminam examenele cu bine, primeam felicitări, cărţi şi prăjituri de la părinţi. Astăzi, guvernul României oferă bani elevilor care au luat bacul cu nota 10.

Nu am invăţat niciodată pentru bani sau alte favoruri. Dacă terminam examenele cu bine, primeam felicitări, cărti şi prăjituri de la părinţi. Astăzi, guvernul României oferă bani elevilor care au luat bacul cu nota 10. Este inacceptabil!  Absolvirea bacalaureatului se transformă curând într-un merit naţional! De ce bani? De ce nu cărţi sau bilete la festivalul George Enescu, o excursie sau o vacanţă specială? Sigur că s-au schimbat multe lucruri, dar există nişte nuanţe pe care, din păcate, nimeni nu le sesizează.

Profesorii sunt umiliţi, au nişte salarii de mizerie, se îmbracă prost, nu mai au prestanţă în faţa elevilor. Cei care au ajuns să vândă elevilor subiectele de la examene pentru nişte sute de euro care poate se fac mii nu cred că sunt dintre cei care mor de foame. Profesorii ar trebui să fie angajaţi şi pe criterii morale. Selecţia ar trebui făcută la sânge. Ar trebui interzise darurile de orice natură, afară de flori, şi asta doar la sfârşitul anului.

Să ne întoarcem la lucrurile simple… oare nu mai este cale de întoarcere?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite