De ce au nevoie elevii de cursuri de educaţie civică

Dintre statele europene, doar Danemarca şi Finlanda au prevăzut în programa şcolară ore speciale în care elevii să înveţe să-şi folosească drepturile. În România, Educaţia civică se studiază, ca parte din trunchiul comun al materiilor, în clasele primare şi gimnaziu, nu şi la liceu, când elevii sunt aproape de vârsta de vot.

Noua programă şcolară, aflată încă în lucru la Consiliul Naţional de Curriculum, nu va aduce schimbări în ceea ce priveşte materia Educaţie civică. Cel mai probabil, liceenii nu vor studia despre drepturile cetăţeneşti într-o materie obligatorie, cel mult în liceu, astfel de informaţii vor fi masterate printr-un „ansamblu de discipline", după cum explică Firuţa Tacea, şefa Consiliului. Oficialul recunoaşte că până acum nu a existat nicio discuţie pe  marginea Cadrului de Referinţă, în urma căruia sunt alcătuite planurile-cadru de învăţământ.

La întrebarea „dacă ar trebui ca Educaţia civică să devină materie în trunchiul comun la liceu", Tacea nu dă un răspuns clar. „Dacă luăm ca reper pentru educaţia de bază, ar trebui să ne gândim nu doar la disciplina de studiu Educaţie civică şi la rolul acesteia pe durata liceului, ci la acele competenţe care îi sunt specifice, respectiv competenţele sociale şi civice, care nu au caracter disciplinar, ci transversal, cross-curricular, fiind posibil de dobândit nu doar prin Educaţie civică, ci printr-un ansamblu de discipline, atât din aria curriculară «Om şi societate», dar şi din «Limbă şi comunicare», «Consiliere şi orientare»".

Opţional doar pentru o mică parte dintre liceeni

Cătălina Ulrich, conferenţiar la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Bucureşti, a lucrat la raportul Fundaţiei Soros „Cultura civică la gimnaziu şi liceu".Ulrich consideră că  „procesul de învăţare nu depinde doar de încadrarea formală a materiei", obligatorie sau opţională, ci şi de profesori, comunitate, elevi. „Realizând un proiect pe marginea jurnalului Annei Frank, elevii îşi îmbogăţesc achiziţiile de la Istorie, Cultură civică, Limba română şi multe alte discipline, în special prin rezonanţa emoţională pe care o trăiesc. Aşadar, intervenţiile în comunitate, implicarea elevilor în proiecte ale clasei, ale şcolii, realizarea de dezbateri, se numără printre soluţii".

Inspectorul şcolar pe Educaţie civică din Bucureşti, Liliana Zaschievici, spune că la vârsta gimnaziului, atitudinea civică este „şubredă". „Nu poţi să vorbeşti despre implicare la vârsta lor, în clasa a V-a. Totul este filtrat prin ochii părinţilor, percepţia este indusă de adulţi, profesori. Până acum, la gimnaziu, Cultura civică nu a avut un statut chiar confortabil, câtă vreme absolvenţii de clasa a VIII-a dădeau examen la Istorie şi Geografie.

De regulă, profesorii de Istorie sau Geografie predau şi Educaţie civică şi astfel sacrificau orele de Educaţie civică pentru pregătire suplimentară la aceste materii. Acum stăm mai bine". Chiar dacă la liceu există mai multe opţionale de educaţie civică („Competenţă în mass-media", „Educaţie civică" sau „Istoria minorităţilor naţionale"), doar clasele de profil umanist pot opta pentru aceste materii-alternativă. Asta în timp ce majoritatea liceelor au mai multe clase cu profil realist decât umanist, iar toţi elevii devin votanţi la 18 ani.

„E o limitare din curriculum naţional. Nu zic de „Mihai Viteazul" unde alegerile de opţionale sunt democratice, adică elevilor li se pun în faţă câteva opţionale şi optează, în rest se fac după criterii de încadrare ale profesorilor şi alege oricum conducerea şcolii", explică Zaschevici, inspector de specialitate şi profesoară la Colegiul „Mihai Viteazul" din Bucureşti.

Cum este în alte ţări europene?

În Anglia, Cehia, Elveţia, Estonia, Grecia, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Polonia, Slovacia, Slovenia şi Spania, educaţia civică este materie obligatorie. Educaţia civică este abordată ca disciplină separată în Albania, Comunitatea franceză din Belgia, Croaţia, România, Slovacia, iar în Comunitatea flamandă din Belgia, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Olanda, Portugalia, Suedia şi Elveţia îmbracă forma unor programe integrate sau teme transcurriculare. Datele provin dintr-o cercetare europeană din 2009, „Cunoştinţe civice, atitudini şi implicare civică la elevi din ciclul secundar în 24 de state europene", care a încercat să afle cât de mult îşi înţeleg tinerii rolurile de viitori cetăţeni.

Studiul, realizat printre elevi de clasa a VIII-a, arată că doar în Danemarca şi Finlanda, tinerii ajung la cel mai înalt nivel de înţelegere a drepturilor cetăţeneşti, adică evaluează politici, practici şi comportamente civice. În Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg, tinerii folosesc mai degrabă mecanic modul în care funcţionează instituţiile civice, civile şi politice.

În medie, elevii din cele mai multe ţări europene se plasează la nivelul al doilea: cunosc instituţiile şi fac conexiuni între rolurile lor. Cei mai mulţi elevi au cunoştinţe de bază despre Uniunea Europeană. Se înregistrează, desigur, variaţii în ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor despre legile şi politicile europene. De exemplu, cei mai mulţi elevi sunt familiarizaţi cu Euro şi zona Euro, dar variază interesul şi disponibilitatea de a se angaja în viaţa publică şi politică a Europei. Cercetătorii nu au ales România când au realizat acest studiu.

"Realizând un proiect pe marginea jurnalului Annei Frank, elevii îşi îmbogăţesc achiziţiile de la Istorie, Cultură civică, Limba română şi multe alte discipline."
Cătălina Ulrich
conferenţiar

"Nu poţi să vorbeşti despre implicare la vârsta lor, în clasa a V-a. Totul este filtrat prin ochii părinţilor, percepţia este indusă de adulţi, profesori."
Liliana Zaschievici
inspector