De ce vrea România să importe un model pe care francezii se chinuiesc să-l schimbe

Vrem o şcoală ca afară, par a spune reprezentanţii Guvernului care, aproape în fiecare an, vin cu modificări. Mai exact, o şcoala ca în Franţa pentru că toţi invocă modelul francez.

Şi noul an şcolar aduce două modificări împrumutate de la francezi: clasa pregătitoare şi bacalaureatul profesional. 

Am putea crede că modelul francez dă roade şi că elevii din Hexagon sunt printre cei mai bine pregătiţi din lume. Nici pe departe. Reprezentanţii Ministerului Educaţiei din Franţa, părinţii şi profesorii sunt, în mare măsură, nemulţumiti de sistemul educaţional şi vorbesc de ani de zile despre modificarea lui. 

În iunie anul acesta un studiu privind competenţele lingvistice, realizat la iniţiativa Comisiei Europene, pe un eşantion de 54 000 de liceeni din 14 ţări, clasa Franţa pe ultimele locuri. Doar 14% dintre elevii francezi au obţinut un nivel satisfăcător la prima limbă străină şi numai 11% au dovedit că stapânesc cât de cât a doua limbă straină studiată. De fapt 40% dintre ei ştiu o limbă straină atât cât să se facă înţeleşi. Şi asta după patru sau cinci ani de studiu. Cam tot pe acolo erau şi englezii. Cei mai buni elevi vorbitori de limbi străine sunt, conform studiului, suedezii, irlandezii, maltezii şi olandezii. 

Apoi o notă de informare a Ministerului Educaţiei din Franţa dată publicităţii în iunie anul acesta, arată că mai puţin de jumătate dintre liceeni au un nivel satisfăcător la capitolul limbi straine. În scădere faţă de alţi ani. 

În 2010 o cercetare a aceluiaşi minister arata că 40% dintre elevii care termină şcoala primară nu stăpânesc suficient noţiunile de matematică. Lucru evidenţiat şi de testele PISA, un studiu comparativ internaţional, iniţiat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, realizat o dată la trei ani, care evaluează cunoştinţele dobândite de elevii de 15 ani în trei domenii: citire/lectură/înţelegere, matematică şi ştiinţe. 

Ultimul test PISA făcut public, cel din 2009, s-a concentrat pe abilităţile de înţelegere şi scriere. Elevii francezi erau pe la jumătatea clasamentului. Nici buni, nici răi. Mediocri. La capitolul lectură/înţelegere Franţa era pe locul 22, la fel ca Statele Unite şi Marea Britanie. Şi jurnalistii francezi observau atunci că hexagonul îşi păstrează locul modest în ciuda faptului că banii investiţi în sistemul educaţional au fost din ce in ce mai mulţi. 

La matematică, Franţa era tot pe la mijlocul listei, chiar mai jos ca în anii precedenţi. Conform aceluiaşi studiu din 2009, unul dintre cele mai pesimiste pentru francezi, cei mai buni la matematică erau elevii din Shanghai, Singapore, Hong Kong, Coreea, Finlanda, Liechtenstein, Suedia, Japonia şi Canada. Nici la ştiinţe francezii nu strălucesc, locul 27, mult dupa Shanghai, Finlanda şi Hong Kong. 

Imediat după publicarea rezultatelor jurnaliştii francezi comparau Franţa cu Coreea, situată mult înaintea Hexagonului, deşi parcursul educaţional e aproximativ acelaşi, dar nu şi banii investiti în educaţie. În 2009 Coreea detrona, la unele materii, până şi Finlanda, ţară la care Franţa se uită cu invidie când vine vorba de reuşitele elevilor şi chiar se discuta la un moment dat despre introducerea modelului finlandez. 

Şi situaţia e cam aceeaşi de 10 ani. Finlanda, Coreea, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, pe primele locuri, Franţa la mijloc, cu tendinţă de coborâre. Din 2003 până în 2009 elevii francezi au pierdut 6 locuri la matematică, iar numărul şcolarilor mai puţin buni a crescut de la 16,6% la 22,5%. 

Poate vă întrebaţi unde e România în acest clasament. În 2006 era pe locul 47 din 59, iar in 2009 pe poziţia 49 din 65. Pe locul 49 la lectură, pe 47 la matematică şi pe 48 la ştiinţe (doar Albania şi Muntenegru, dintre ţările europene, s-au clasat după noi). Rezultatele ultimei testări PISA vor fi făcute publice în decembrie anul viitor. 

Nici rezultatele de la bacalaureat, de anul acesta, nu sunt încurajatoare. Nici la noi, nici la francezi. Numai că, e adevărat, "metrul" e diferit. La noi promovabilitatea a fost de 43,01%. În Franta a depăşit 84 %, dar a fost mai mică faţă de anul trecut, motiv de îngrijorare pentru autorităţi. Procentul mai mic a fost determinat de scăderea taxei de reuşită la bacalaureatul profesional, cel văzut de ministrul Ecaterina Andronescu ca soluţia salvatoare pentru elevii slab pregătiţi. În Franţa promovabilitatea la bacalaureatul profesional a scăzut cu 5,6 puncte faţă de 2011, ajungând la 78,2%. 

La debutul anului şcolar 2012-2013, pe 3 septembrie, reprezentanţii Ministerului Educaţiei din Franţa vorbeau despre necesitatea unor măsuri imediate în vederea "reformării educaţiei pentru a putea reclădi Republica prin educaţie" şi despre începutul schimbării, facând aluzie la modificările care au intrat în vigoare anul acesta dar şi la sloganul de campanie al lui Francois Hollande - ”Le changement, c'est maintenant” - schimbarea incepe acum.

Şi am putea să ne întrebăm: de ce când francezii discută despre schimbarea sistemului şi se uită in curtea finlandezilor şi a asiaticilor pentru a îmbunătăţi performanţele şcolare, noi împrumutăm, a nu ştiu câta oară, modelul francez? Probabil că răspunsul e la ministrul Educaţiei.