Adevărul Live: ce modificări vor profesorii şi studenţii să aducă noii Legi a Educaţiei
0
La Adevărul Live, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", şi Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR), au discutat despre ce schimbări doresc să aducă în contextul discuţiei pentru o nouă lege a Educaţiei. Astăzi au avut loc dezbateri la o adunare a studenţilor, unde a participat şi Ecaterina Andronescu.
Primele dezbateri dintre Ministerul Educaţiei şi reprezentanţii din sistem pe tema unei noi legi a Educaţiei au avut deja loc, urmând ca o a doua rundă de întâlniri să se desfăşoare în septembrie. Reprezentanţii profesorilor şi ai studenţilor ne vor explica ce probleme au semnalat şi ce ar trebui să se schimbe în sistemul actual.
Profesorii îşi doresc un statut al personalului didactic, separat de Legea Educaţiei, care să includă mult mai multe articole cu referire la drepturile şi responsabilităţile profesorilor. De asemenea, reprezentanţii profesorilor ar dori ca dascălul să aibă aibă staut de autoritate publică, pentru a nu putea fi înjurat şi agresat, la fel ca în cazul poliţiştilor.
În ceea ce-i priveşte pe studenţi, aceştia cer participarea ca parteneri cu drepturi depline în toate deciziile din învăţământul superior şi să participe cu un procent de minim 25% în Consiliile Facultăţilor, Senatele Universităţilor şi în alegerea funcţiilor de conducere din universitate. De asemenea, ei mai cer reglementarea drepturile şi obligaţiilor studenţilor din România prin Statutul Studentului şi acordarea de burse sociale care să acopere cheltuielile minime de cazare şi masă ale studenţilor.
Şi reprezentanţii elevilor au o cerinţă importantă, şi anume eliminarea sistemului de meditaţii particulare din sistemul public de învăţământ. Elevii susţin că profesorii recurg la practici de constrângere, precum nerespectarea intenţionată a curriculei din cauza sistemului prin care dascălii îşi primesc titulatura pe viaţă, astfel încât este descurajată perfecţionarea continuă.
Proiectul pentru o nouă Lege a Educaţiei a pornit în această primăvară de la un document mai vechi, care însă nu va mai fi punctul de plecare pentru un nou draft al Legii Educaţiei. În schimb, Ministerul Educaţiei a înceut să organizeze întâlniri cu principalii actori din sistem (profesori, elevi, studenţi) pentru a dezbate ce ar trebui să includă o nouă Lege a Educaţiei.
Principalele declaraţii:
Marius Nistor, preşedinte Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“:
În urma acordului care s-a încheiat în urmă cu aproape un an cu actualul Guvern s-a mers pe idea că avem nevoie de o nouă Lege a Educaţiei care să aibă un capitol distinct care să facă referire la statutul personalului din învăţământ. Până în data de 30 iunie trebuia să avem acordul şi înaintat spre debatere public şi bineinţeles în Parlament. Numai că nu e atât de uşor să realizezi o schimabre în legea educaţiei – au avut loc mai mute schimbări, înclusiv la nivelul conducerii ministerului Educaţiei. Am avut o întâlnirii cu semnatarii acordului şi în urma discuţiei s-a ajuns la concluzia că ar fi bines ă avem două legi: o Lege a Educaţiei şi, bineînţeles, o lege care să facă referire la statuli al personalului din învăţământ.
O creştere salarială de 5% nu este atât de importantă în condiţiile în care salariul de bază al personalului în învăţământ este foarte mic. Pe de altă parte, trebuie să plecăm de la ideea că, din 2010 până în 2012, sistemul „a beneficiat“ de scăderile salariale drastice, au fost pierdute sporuri, care existau prinse în statului didactic din perioada de dinaintea legii educaţiei etc, care nu se găsesc în cel actual.
Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti (ANOSR):
Am discutat împreună cu doamna Ecaterina Andronescu şi cu reprezentantul ministerului Educaţiei despre dezbaterile de până acum legate de legea educaţiei, iar dumneai şi-a asumat, în public, că ne va susţine pentru participarea în procent de 25% pentru alegerea lectorilor şi a spus că va depunde un amendament la actual lege pentru a se asigura că acest principiu se va regăsi cât mai repede în actuala Lege a Educaţiei.
Totuşi, din cate am observat, există destul de multe probleme de comunicare între Ministerul Educaţiei şi reprezentanţii Parlamentului. De exemplu, s-a vehiculat o propunere pentru un proiect de lege care a ajuns şi în presă, a fost pusă şi pe ministerului Educaţiei, pe care acum nu şi-o mai asumă nimeni. Doamna Ecaterina Andronescu spune că a fost dată pentru a fost cerută de ministerul Educaţiei, iar repezentantul ministerului Educaţiei spune că nu este proiectul de lege al Ministerului şi tot aşa. Există, aşadar, câteva mari probleme de comunicare.
Declarativ, ministerul Educaţiei ne-a spus că se doreşte să se creeze o nouă lege cu o nouă viziune, un nou sistem. Or, până acum, la întâlnirile care au avut loc în cadrul Ministerului Educaţiei s-au creat două grupuri . Noi am discutat punctual pe actuala lege, am trimis amendamente şi, din ceea ce a declarat până acum ministerul Educaţiei ni s-a spus că nu se vor schimbări spectaculoase, ci doar să se accentueze anumite aspecte. Or, noi ne punem nişte semne de întrebare: cealaltă legea a educaţiei oricum s-a tot schimbat în ultimii trei-patru ani de când există şi nu ne dăm seama ce vrea ministerul de la această lege – de ce vrea o nouă lege a educaţiei. Categoric că sunt multe lucruri care pot fi modificate şi au nevoie să fie schimbate, dar încă nu ştim care sunt priorităţile ministerulului în ceea ce priveşte noua Lege a Educaţiei.
La nivel naţional, nu există o strategie cu privire la ce nevoie există pe piaţa muncii şi nu e nicio relaţie între cifrele de şcolarizare pentru specializări şi piaţa muncii. Sunt foarte mulţi absolvenţi de ştiinţe economice, de drept sau psihologie, de ştiinţe umane, care nu pot să fie integraţi ulterior pe piaţa muncii pentru că nu sunt suficiente locuri de muncă în domeniu. Din punctul nostru de vedere, în primul rând, ar trebuie să existe reforme curriculare în foarte multe universităţi - multe din programe sunt învechite, cursurile nu sunt adaptate şi, din păcate, de multe ori universităţile mimează aceste reforme de studiu prin faptul că schimbă numele unor cursuri vechi ca să poată pară o schimbare, însă curricula rămâne acceeaşi. De păcate, universităţile eşuează în a forma acele competenţe transversale care te ajută să te adaptezi la diverite locuri de muncă, de la cum să lucrezi în echipă la cum să gândeşti analitic, lucruri care altminteri i-ar ajuta să se descurce în orice domeniu.
Elevii i-au prezentat ministrului Sorin Cîmpeanu viziunea lor asupra legii Educaţiei
Se încarcă comentariile...
