VIDEO Despre învăţământul privat din România: majoritatea absolvenţilor pleacă peste hotare; asistenţii medicali români, la mare căutare în Germania
0
Luni, la Adevărul Live, am discutat despre învăţământul particular din România alături de expertul în educaţie Marian Staş şi de reprezentanţii unor şcoli private din Capitală, inclusiv ai şcolilor postliceale sanitare, sector care a înregistrat cea mai mare creştere în ultimii ani.
Jumătate dintre elevii care merg în privat aleg şcolile postliceale sanitare. De ce?
Florinela Ionescu, directoarea Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" din Bucureşti:
E o întrebare pe care ne-am pus-o şi noi în ultima perioadă, am analizat şi cifrele firmelor de recrutare, cifre care arată că specializările de asistent medical generalist, de farmacie şi de recuperare sunt printre cele mai cerute peste hotare.
Asta şi pentru că certificatele noastre sunt recunoscute la nivel european, pot accesa joburi internaţionale mai uşor.
30-40% sunt absolvenţi din promoţii anterioare, 2013, 2012, dar printre elevii noştri avem şi absolvenţi de facultăţi (Drept, Psihologie etc), şi care vor să se recalifice.
Cum îi selectaţi?
În primul rând, încercăm să ajungem cu informaţia în licee, pentru că nu e o meserie pentru oricine, trebuie să ai vocaţie. Apoi vine selecţia, pe baza unui examen, cunoştinţe de anatomie, botanică, chimie, dar şi întrebări legate de etica şi deontologia asistentului medical.
Apoi vine o selecţie a lor şi după anul întâi, când se face o pregătire generală, pentru că nu toţi au abilităţile necesare practicării acestei profesii nobile. 10-13% se pierd pe parcursul şcolarizării, iar după cei trei ani, cei care termină se angajează şi în România (în sistemul privat), dar şi în străinătate, avem contacte cu firme de recrutare în Germania, Olanda şi Marea Britanie. În Germania sunt cei mai căutaţi asistenţii români, pentru că au luat o mare amploare căminele de bătrâni. În plus, au posibilitatea de avansare pe această funcţie.
Au început să apară şi aici căminele private de bătrâni. Acum se acomodează cu acestea prin activităţile de voluntariat din anul 1 şi 2.
Fundaţia Lauder, Tova Ben Nun-Cherbi: Promovarea la noi este de 100% la tezele naţionale şi la Bacalaureat. Institutul Lauder a fost înfiinţat acum 18 ani. Am avut cea mai dificilă comisie din minister care ne-a monitorizat ca să vedem dacă suntem pregătiţi pentru liceu. Am mers pe varianta Bacalaureatului naţional, nu internaţional. Copiii de la noi se pot pregăti însă pentru toate certificatele internaţionale, ca să poată merge afară.
Majoritatea elevilor sunt români sau străini care sunt de mulţi ani aici. În legătură cu străinii, e greu să începi să înveţi în limba română din clasa a VII-a şi să dai Bac-ul românesc, aşa că eu le-am recomandat să meargă la şcolile cu predare în limbi străine.
Majoritatea absolvenţilor pleacă peste hotare. Au mers în Bruxelles, Amsterdam, SUA, Israel pentru diplomaţie şi sunt primiţi în toate colţurile lumii, atâta vreme cât le oferim toate certificatele internaţionale. Avem şi profesori străini, pentru cursurile de limbi străine. Avem chineză şi la primar şi la gimnaziu, una dintre elevele noastre chiar a primit o bursă de o lună în Vhina. Avem li ursuri de public speaking la gimnaziu şli kiceu, şi de debate.
Marcel Bartic, profesor la Little London: Little London s-a înfiinţat acum 10 ani, am vrut să creăm altceva, pentru că sistemul public avea multe lucruri de îmbunătăţit, am plecat de la o grădiniţă. Acum avem şi şcoală gimnazială, clasa a VI-a, şi suntem în curs de acreditare şi pentru liceu.
Ultimii ani ne-au arătat efecte negative ale învăţământul public, aşa că noi vrem să ne acredităm pentru Bacalaureatul internaţional.
Importantă e responsabilitatea faţă de copii. Învăţământul tradiţional, care are rezultate bune la concursuri şi olimpiade, dar acesta este un procent mic în raport cu marea masă a elevilor. Sunt mulţi copii care abandonează, nu vor să dea Bac-ul. Bac-ul internaţional oferp perspectiva de a studia îb srîintate, xdar vine li cu o gândire critică, care te învaţă că n une ok să plagiezi, că trebuie să te implici în comuniatte, asta am vrea noi de la elevii noştri.
Vom participa la evaluprile naţionale, avem curriculum românesc. Avem şi profesori străini, mai ales pentru cursurile de după-amiază, noi avem de exemplu curs de japoneză.
Fundaţia Lauder, Tova Ben Nun-Cherbi: Elevii au o şansă extraordinară, aceea de a se implica în proiecte comunitare, voluntariatul e unul din punctele forte din dosarul de înscriere la universităţile din străinătate.
Eu am vrut să fac un altfel de liceu decât cel public, e pe profil business-media-diplomaţie. Fiecare elev din clasa a IX-a îşi înfiază un copil de clasa a VIII-a şi discută în fiecare săptămână împreună şi asta îi ajută să ştie în ce direcţie să meargă.
Îi ajutăm pe partea de consiliere profesională, în clasa a X-a deja ştiu ce vor să facă. Avem parteneriate cu 14 ambasade din România, cei de la Media merg anual la festivalul de la Cannes, avem stagii de practică în Parlamentul European. Trebuie să ştie în ce direcţie să meargă.
Marian Staş: Acumularea de experienţă în sistemul privat în ultimii cinci ani, e un progres cert al profesioniştilor din acest domeniu.
Principalul avantaj este un timp de răspuns mai scurt al celor din privat la cerinţele actualelor generaţii şi preocuparea lor pentru bac-ul internaţional. E un proces foarte complex.
E o diferenţă încă foarte mare, avem aproape 3 milioane de elevi la stat şi doar în jur de 95.000 în privat.
Metodele de predare şi curriculum-ul de la stat sunt învechite.
Florinela Ionescu, directoarea Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" din Bucureşti: La Şcoala postliceală sunt competenţe de nivel 3, aşa că şcoala profesională nu reprezintă un pericol, e un alt nivel de calificare, nivelul 2, deci inferior şcolii postliceale sanitare, şi afară se cere acest nivel 3.
De la anul, din toamnă, vrem să deschidem şi un liceu teoretic, ”Dr. Mioara Mincu”, pe profilul Ştiinţele Naturii, pentru a avea elevi de liceu mai bine pregătiţi. Pe lângă studiile de specialitate, să ştie o limbă străină şi să facă şi practică în aceşti ani.
Acum e perioada cea mai bună de dezvoltare a învăţământului privat. Ne dorim să fim o alternativă viabilă, în care absolvenţii noştri sunt pregătiţi să răspundă cerinţelor secolului XXI.
Marcel Bartic, profesor la Little London: Avem o tradiţie de 15-20 de ani, aşa că am oferit suficiente modele de practică aşa încât să fie luate în considerare cu mai multă atenţie, pentru că ne dorim ca elevii de azi să fie cetăţeni responsabili, educaţi. Cred că am confirmat deja că suntem o soluţie viabilă în comparaţie cu învăţământul de stat.
Fundaţia Lauder, Tova Ben Nun-Cherbi: Nu sunt de acord cu susţinerea olimpicilor, asta nu e politică pentru o viaţă şi din păcate asta se întâmplă în România. Am întâlnit un caz de olimpic la Matematică, care în clasa a XII-a nu era pregătit pentru societate, pentru viaţă. Noi ne dorim să le dăm copiilor o pregătire pentru toată viaţa. Până la clas a XII-a trebuie să le dăm copiilor din toate direcţiile.
În platou vor fi prezenţi reprezentanţii şcolilor Lauder (Tova Ben Nun-Cherbis), Little London (profesorul Marcel Bartic) şi Florinela Ionescu, directoarea Şcolii Postliceale Sanitare "Carol Davila" din Bucureşti. De asemenea, prin telefon ni se vor mai alătura expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş şi mama unui elev care a învăţat în mediul privat, Daniela Nimirceag.
Împreună, vom vorbi despre învăţământul privat din România, care este în creştere potrivit datelor pe care "Adevărul" le-a obţinut de la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).
Dotarea şcolilor, numărul mic de elevi într-o clasă, un Bacalaureat recunoscut internaţional, metodele de predare occidentale şi cursurile ţinute în limbi străine fac ca tot mai mulţi părinţi să-şi înscrie copiii la şcolile particulare din învăţământul preuniversitar, fie ele grădiniţe, şcoli gimnaziale sau postliceale. Aproape 96.000 de elevi studiază anul acesta în învăţământul preuniversitar privat din România, cei mai mulţi, aproape jumătate, fiind în învăţământul postliceal sanitar (aproape 50.000), urmat de grădiniţe (aproape 20.000).
Succesul învăţământului postliceal sanitar
Cel mai mare boom s-a înregistrat în ultimii ani în sectorul poslicealelor sanitare. Aproape 50.000 de tineri sunt înscrişi în învăţământul postliceal sanitar, de departe cel mai de succes în mediul privat, dintre toate formele de învăţământ, crescând cu aproape 20.000 de elevi în ultimii patru ani. Succesul acestor unităţi şcolare stă mai ales în diploma recunoscută în UE, care le poate aduce tinerilor joburi bine plătite peste hotare.
La fel ca doctorii care iau drumul străinătăţii după ce termină Medicina, şi cei care urmează cursurile de la posticealele sanitare aleg să plece din ţară.
„Creşterea interesului pentru învăţământul postliceal poate avea legătură cu cererea crescută de personal din domeniul sanitar şi cu slujbele bine plătite mai ales în spitale sau clinici din afara ţării.
În România sunt organizate chiar târguri de joburi dedicate sistemului sanitar la care sunt prezentate ofertele angajatorilor din străinatate”, a explicat expertul în educaţie Tincuţa Apăteanu.
Mulţi se reorientează profesional
Directorul ARACIP, Şerban Iosifescu, vorbeşte însă despre un nou fenomen: tinerii caută să se reorienteze spre calificări bănoase. De altfel, directoarea Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Bucureşti, Florinela Ionescu, susţine că în multe cazuri este vorba de reconversie profesională, inclusiv a celor cu studii superioare.
„Sunt tineri care urmează cursurile noastre deşi au terminat o facultate, unii pe acelaşi domeniu, dar alţii vin din alte domenii. Într-adevăr, în ultimii ani a crescut interesul pentru postliceala sanitară fiindcă oferă o calificare sigură şi sunt elevi care vor să plece în străinătate cu această calificare, unde sunt bine plătiţi”, a explicat directoarea.
Expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş spune că ar mai fi posibilă cauză a succesului şcolilor postliceale: rata mică de promovare la Bac. Practic, elevii care nu au luat Bac-ul, au ales să urmeze cursurile unei şcoli postliceale care oferă o calificare mai clară şi un job asigurat. "E clar că lumea a devenit mai practică, tinerii sunt interesaţi de dezvoltarea lor personală şi vor să îşi găsească un job sigur în străinătate, unde trebuie să ştie meserile foarte bine", a spus Staş.
Postlicealele sanitare, vârf de lance în învăţământul privat
DOCUMENT România a urcat o poziţie în topul mondial pe educaţie: locul 31 din 40
Studiu UNICEF: Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente
Se încarcă comentariile...
