Dilemă la Educaţie: să taie din vacanţă sau din orele de şcoală

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ecaterina Andronescu Foto: Mediafax
Ecaterina Andronescu Foto: Mediafax

Dezbatere importantă la Ministerul Educaţiei: Comisia de Dialog Social dezbate astăzi modificarea structurii anului şcolar, în sensul eliminării vacanţei intersemestriale din februarie şi încheierea primului semestru cu vacanţa de sărbători.

Experţii spun că este nevoie de un echilibru, având în vedere programa încărcată din sistemul nostru de învăţământ, 

dând exemplu Occidentul, unde elevii merg mai puţine ore la şcoală.

Mai marii de la Ministerul Educaţiei sunt tot mai decişi să modifice structura anului şcolar 2019 – 2020. Aceştia vor discuta astăzi să elimine vacanţa din februarie astfel încât primul semestru să aibă 14 săptămâni, şi să se încheie înainte de vacanţa de Crăciun, iar cel de-al doilea, să aibă 21 de săptămâni. „Dezbaterea ce va avea loc mâine (astăzi – n.r.) priveşte structura anului şcolar. Este o propunere mai veche venită din partea profesorilor ,dar şi a reprezentanţilor părinţilor, privind modul în care este structurat Semestrul I, cu vacanţa de Sărbători înaintea tezelor. Trebuie să găsim soluţii, pentru că dacă încheiem Semestrul I în decembrie, Semestrul II, chiar şi cu cele două săptămâni de vacanţă de Paşte, va avea 21 de săptămâni, prea mult faţă de cele 14 ale primului semestru. Vom căuta soluţii pentru această problemă, una dintre variante fiind începerea şcolii mai devreme, în luna septembrie”, a declarat ieri Ecaterina Andronescu.

Asta în condiţiile în care ultimul raport al Băncii Mondiale, publicat în octombrie 2018, indica o ineficienţă a învăţământului românesc. Concret, Banca Mondială arata că din cei aproximativ 12 ani de formare în sistemul educaţional, 3 ani şi 4 luni reprezintă un interval pierdut, în care tinerii nu învaţă nimic. Şi nu din cauza vacanţelor, ci pentru că programele şcolare sunt prea încărcate, iar materia pe care ar trebui să o asimileze elevii este prea mare. „Se pune accentul foarte mult pe informaţii teoretice şi abstracte şi prea puţin pe aplicabilitatea noţiunilor în practică sau pe consolidarea cunoştinţelor”. Aşadar, întrebarea care se pune este dacă nu cumva înainte de a-i trimite mai mult pe copii la şcoală, nu ar trebui regândită programa.

Atât reprezentanţii elevilor, cât şi ai părinţilor susţin ideea ca anul şcolar să înceapă mai devreme, dar cu condiţia să se şi încheie mai devreme. „Încă din februarie 2017, milităm ca şcoala să înceapă pe 1 septembrie şi să se încheie pe 1 iunie. Ar fi mai bine şi pentru elevi, şi pentru profesori. Dacă se va aproba, vacanţa de iarnă, care este şi vacanţă intersemestrială, va separa două semestre aproximativ egale”, a explicat Petru Apostoaia, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor (CNE). 

Profesorii cer echilibru

În ceea ce priveşte numărul de ore de cursu-ri, experţii în educaţie atrag atenţia că elevii din statele occidentale au mult mai puţine ore de curs pe zi, ceea ce justifică un an şcolar mai lung. „Eliminarea acelei vacanţei din februarie este benefică. Este mai bine să meargă în vacanţa de sărbători cu mediile încheiate, iar o săptămână în plus nu cred că va conta prea mult. Avem în continuare cel mai mic an şcolar, însă trebuie subliniat că, în Occident, au mult mai puţine ore de curs – undeva între 20 şi 25 pe săptămână. Oficialii din minister au promis de mult că vor să reducă aceste ore”, a susţinut Ştefan Vlaston, expert în educaţie. La rândul lui, Marian Staş spune că a reduce problema calităţii educaţiei doar la numărul de ore reprezintă o simplificare exagerată a unei probleme mult mai complexe. „Este importantă calitatea informaţiilor pe care le învaţă elevii, nicidecum numărul de ore. Numărul orelor este o formă fără fond. Singurul obiectiv pentru numărul mare de ore ar fi ca profesorii să-şi primească salariile. Într-o şcoală normală şi sănătoasă, centrată pe copil, accentul se pune pe optimizarea informaţiilor transmise la clasă”, arată  expertul. 

În plus, profesorii atrag atenţia asupra faptului că semestrele prea lungi pot avea efecte negative asupra elevilor. „Cele două semestre sunt profund dezechilibrate. Elevii vor simţi o presiune mai mare la evaluările şi tezele de la finalul semestrului al doilea, adică după 21 de săptămâni de şcoală. În plus, această structură nu rezolvă problema primului semestru, elevii vor merge la şcoală 14 săptămâni fără nicio vacanţă, iar la finalul acestei perioade vor da tezele semestriale. Din experienţa mea ca profesor, cele trei luni de şcoală, din septembrie până în decembrie, reprezintă o perioadă încărcată, dificilă; elevii devin istoviţi până în decembrie şi nu mai dau randament. E nevoie să echilibrăm perioadele de şcoală cu cele de vacanţă astfel încât să fie în folosul copiilor, să-i sprijine în învăţare”, a explicat Cristina Tunegaru, profesoară de limba română. 

„Secretele“ sistemelor occidentale - timp mai puţin petrecut la şcoală

Deşi stau puţin la şcoală şi nu au teme multe, elevii din Finlanda sunt printre cei mai bine pregătiţi, având cele mai bune rezultate la nivel mondial. Elevii finlandezi au un număr de cursuri pe zi extrem de redus, fiind cel mai mic regăsit printre ţările membre a Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (aceasta cuprinde 35 de state, printre care Austria, Belgia, Canada, Germania, Luxemburg, Norvegia şi Statele Unite), iar vacanţa de vară începe la începutul lunii iunie şi durează trei luni.  

Şi în Franţa elevii stau mai puţin la şcoală. Pe lângă cele două zile de weekend libere, ei au o zi de pauză şi miercuri. Orele de studii sunt împărţite în 3 ore de curs dimineaţa şi 3 ore de curs după-amiaza, elevii având două ore pauză de masă, pauză în care pot opta pentru cantina şcolii sau pot să plece acasă. Vacanţele şcolare sunt împărţite în cinci: 4 perioade a câte 2 săptămâni fiecare plus vacanţa de vară, lunile de vacanţă fiind: octombrie-noiembrie, decembrie, februarie-martie, aprilie-mai şi lunile de vară. Tot cinci vacanţe au şi elevii din Bulgaria, Finlanda şi Anglia.

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite