Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Din nou despre anularea examenelor naţionale de absolvire

14
5 Jun 2021 08:02:15
Ştefan Vlaston

Nu este prima oară când ridic această opinie. Vara trecută, după doar un semestru pierdut, au fost ţări care au anulat examenele de absolvire. Dar după trei semestre pierdute? Pentru 2021,  Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord  a anulat examenele de absovire ale elevilor. Şi ministrul Educaţie, Sorin Câmpeanu, a recunoscut în câteva intervenţii publice,  că s-au produs pierderi irecuperabile în procesul de învăţământ.

Soluţia ar fi echivalarea examenelor de absolvire cu media ultimilor patru ani de studii la disciplinele la care se dă examen de Bacalaureat sau Evaluarea Naţională.

Inegalitate de şanse

Este primul argument pentru anularea examenelor de absolvire. Educaţia online s-a derulat doar pentru două treimi dintre elevi. O treime nu a avut acces la acest tip de educaţie, din lipsa infrastructurii necesare, la elevi sau la şcoli. O altă tremie, deşi a participat intermitent la educaţia online, nu s-a ales cu mare lucru, pentru că n-a existat evaluarea şi concentrarea obositoare în faţa ecranelor timp de 6-7 ore pe zi şi-a spus cuvântul. În cel mai bun caz, doar o treime dintre elevi sunt pregătiţi corespunzător pentru examene, cu ajutorul meditatorilor sau a părinţilor, rudelor, suficient de pregătite să ajute copiii. Atunci, unde este egalitatea de şanse? Cum să dea acelaşi examen 2/3 dintre elevi nepregătiţi, şi o treime cât de cât pregătiţi?  O echivalare a notelor de la examenele de absolvire cu media ultimilor 3-4 ani ar fi mai aproape de egalitatea de şanse.

Creşterea abandonului şcolar. Există riscul ca o treime dintre abosolventi nici să nu participe la examenele naţionale. Fie nu se înscriu, fie nu se prezintă la probe. Aceştia nu se consideră capabili să reuşească la examene, după ce au văzut testele de examen publicate de ministerul Educaţiei. Mulţi elevi, dar şi părinţii lor, înţeleg că ar fi o pierdere de vreme şi de bani să continue la liceu sau la facultate, şi atunci se vor îndrepta spre piaţa muncii, interne sau din Europa.

Locurile de la facultăţi din anul întâi se vor ocupa doar în mică măsură (posibil o treime), la liceu nu se vor completa clasele a IX-a, rezultând un abandon şcolar în învăţământul obligatoriu de 10 clase mult crescut faţă de anii anteriori. Facultăţile care vor să le vină absolvenţi bine pregătiţi nu au decât să pună probe de admitere mai dure.

O echivalare a notelor de la examenele de absolvire ar da unui  număr mai mare de absolvenţi de liceu  şansa de a  putea merge în câmpul muncii cu diploma de bacalaureat, un atu importat în ocuparea unor joburi mai bine plătite.

Tentaţia de fraudare a examenelor va fi mare anul acesta. Speranţa ca autorităţile să închidă ochii este mare. Adică ne vom fura singuri căciula, lăsând candidaţii la examene să fure. Iar cei care nu vor fura, elevi buni şi foarte buni, de la liceele mari, bune şi foarte bune, vor lua note mai mici decât cei de la liceele în care va fi permis copiatul. Aceasta este egalitatea de şanse promisă de autorităţi? 

Diferenţa de fraudare a examenelor între şcoli, oraşe, judeţe, este încă un motiv pentru echivalarea examenelor de absolvire.

Starea psihică a elevilor care termină şcoala. Medicii ne spun că pandemia a avut efecte negative majore în echilibrul psihic al elevilor. Lipsiţi de prezenţă fizică la şcoală, alături de colegi şi profesori, elevii se simt debusolaţi, nu mai sunt încrezători în forţele lor, privesc cu anxietatea proba grea a examenelor de absolvire. Ştiind că au pierdut trei semestre, iar subiectele din testele de antrenament sunt la fel de grele cu acelea din anii anteriori, mulţi elevi se întreabă ce şanse ar avea să reuseasca la examenele de absolvire. Frica de eşec îi va face pe mulţi să refuze să participe la aceste examene, mai ales în mediul rural.

O echivalare a notelor de la examenele de absolvire ar fi o recunoaştere a faptului că vina principală pentru ce s-a întâmplat nu cade  în sarcina elevilor.

România a avut cel mai redus an şcolar, din punct de vedere al prezenţei fizice la şcoală. Alte ţări au ţinut şcolile deschise mult mai mult timp,  riscând,  dar ajutându-şi elevii să înveţe temeinic.

Absolvenţii de anul acesta nu au nicio vină că şcoala roamaneasca nu a fost pregătită pentru învăţământul online. Nici că autorităţile române au ţinut şcolile închise mai tot timpul pandemiei.

Ce să facem, să ne batem joc de soarta şi viitorul unor copii? Majoritatea neavând altă vină decât aceea că a dat pandemia peste ei exact în perioada ultimilor doi ani de şcoală.

Cine-şi imaginează că în cele trei semestre pierdute, elevii care n-au avut meditatori sau rude şi părinţi capabili să-i ajute vor fi capabili  să promoveze aceste examene, înseamnă că nu cunoaşte şcoala.

Singura soluţie onorabilă, corectă şi în interesul elevilor, este echivalarea examenelor de absolvire cu media notelor din ultimii 3-4 ani.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

14 Comentarii

Vanatorul/d.c.
5.06.2021, 08:42:25

(Motto: ”Învăţământul din ţara noastră, la modul general, generează mai multă mediocritate, impostură şi insucces social decât producea în urmă cu 100 de ani.” - Adrian Copaceanu) Cateva din cauzele dezastrului care a ajuns invatamantul romanesc in timpul regimului mitomano-cleptocratic-fanfaronard Iohannis+Noua Securitate: - dotari la nivel african (fosele septice care functioneaza ca”grupuri sanitare” in curtea scolilor vorbesc de la sine despre asta) - coruptie (dare si luare de mita la mai toate examenele importante, incepand din liceu, functii si posturi obtinute prin trafic de influenta, etc) - submediocritate crasă inclusiv la nivel universitar (Romania nu are nici macar o singura universitate in topul celor 500 cele mai bune din lume) - politruci habarnisti care au functionat ca ministri la Educatie si Invațamant - inspectori si directori impostori ( incompetenti dar numiti politic) - foamea la propriu (atentie, ceea ce veti citi in continuare poate avea un puternic impact emotional, pentru ca ceea ce veti afla nu se intampla in Bangladesh, Congo, sau Somalia, ci in intr-o tara membra a UE, mai precis in Romania regimului Iohannis+ Noua Securitate : - una din trei familii nu a reușit să-și cumpere toate alimentele necesare copiilor de când a început pandemia - copiii din familiile sărace au și mai puțină mâncare pe masă în această perioada - peste 37% dintre părinţii din comunitățile vulnerabile din mediul rural nu au reușit să cumpere alimente sau au cumpărat doar o parte din cele necesare - 41% dintre parinti au fost nevoiţi să adopte strategii de reducere a cheltuielilor familiale - în peste 11% dintre gospodăriile de la țară copiii Regimului Iohannis+Noua Secritate mâncau numai două mese pe zi CHIAR SI INAINTE DE APARITIA PANDEMIEI..! - proporția gospodariilor de la tara in care copiii regimului Iohannis+Noua Securitatea a crescut de la 5% în 2016 la 9% în 2018, ajungând la 11% în 2020...! - această pondere urcă la 30% în cazul familiilor celor mai nevoiașe..! Studiu World Vision România) Sa revenim insa la..cum sunt numiti inspectorii si directorii scolari in regimul Iohannis-PNL-Noua Securitate..! Iata ce spune cineva din interiorul sistemului: ”Avem un ministru al educaţiei pentru care şcoala şi universitatea sunt instrumente politice şi nimic mai mult. Educaţia copiilor, problemele cadrelor didactice, calitatea educaţiei, integritatea academică sau finanţarea nu contează, în schimb este preocupat de modul în care se poate face util în diferitele bătălii politice pentru putere. A procedat la fel când "l-a servit" pe Liviu Dragnea (2017-2019), când l-a ajutat pe Ludovic Orban să ajungă premier (2019), iar acum, după cum vedem la Brăila şi la Bucureşti, "livrează" muniţie politică în noua competiţie pentru şefia PNL, prin destituiri şi numiri orientate "în funcţie de noile obiective". Ce face Sorin Cîmpeanu este imoral şi ilegal, iar într-o bună zi va fi menţionat în manualele de ştiinţe politice ca exemplu de impostură şi deturnare a instituţiilor publice pentru scopuri politice ilegitime. Nu cunosc o situaţie similară în care politizarea educaţiei să fi fost atât de evidentă iar impostura ridicată la rang de politică guvernamentală.” (Remus Pricopie) Si iata ce parerea are Mihai Eminescu despre acest regim si corifeii lui: ”Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei, Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni.”

-5 (7 voturi)
Vanatorul/d.c.
5.06.2021, 11:40:29

(Radiografie exacta a regimului iohannist-neosecuristic facuta de catre Andrei Marga, profesor universitar, fost ministru de externe al României, fost ministru al educației, fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, laureat al premiului Herder) ”Atunci când am scris despre cotitura la un regim prostocratic din România actuală (vezi Trecerea la prostocrație, în „Cotidianul”, 3 mai 2020), nu credeam că desfigurarea instituțională și degradarea vor continua atât de hotărât. Nu bănuiam că va fi o confirmare atât de zdrobitoare a diagnozei (...) Pe scurt, „prostocrația” desemnează situația în care, într-un stat, cineva ajunge la decizie mai mult sau mai puțin întâmplător, pentru ca apoi, combinând nepriceperea cu sărăcia simțirii, să încalce Constituția și, apelând la forțe oculte, să desemneze în funcții inși de nivelul său, pentru a se sprijini reciproc, cu rezultatele de rigoare(...) Nu credeam că diagnoza dată regimului din România actuală va fi confirmată atât de amplu. Confirmarea vine, de fapt, din însăși „corelația fatală a României de azi”: prin „alegeri” cu cântec și numărătoarea voturilor la Securitate se stabilește mai nou un „președinte”, care nu știe ce este legitimarea și încalcă frecvent Constituția, dar dă funcții la inși de nivelul lui, care decid după cum îi duce mintea și-l asigură de supușenie, într-un „parteneriat” din care cetățenii pierd(...) Pentru că peștele se strică dintr-un loc, se poate discuta liniștit regimul din România actuală de la „președinte” în jos. Se știa de la început că acesta nu era pregătit pentru rol; a și rămas vizibil cu un calibru pe care nici promterul nu-l poate ascunde. Rareori s-a debitat „oficial” ceva mai sărac! Că publicații din alte țări, ca „Der Spiegel”, au văzut „diletantul (der Dilletant)”, care, așa cum observa „Le Figaro”, „vorbește fără acoperire”, nu era de mirare. În loc să-și ia alături oameni calificați, cu care să pună în mișcare energiile unei țări care făcuse pași în democratizare, dar care avea nevoie de noi inițiative integrative, nepregătitul a adunat în jurul lui inși dintre cei mai slabi în societate și a luat-o pe o cale sectară ce a dus todeauna la degradare. Același s-a repezit în proiecte bombastice – „România educată”, „România normală”, „România reconstrucției” etc. – fără a ști de unde să le apuce. Nepriceperea a și făcut să nu iasă ceva din aceste proiecte. Pe de altă parte, fuga de dezbatere, inclusiv la alegeri, sesizată și de presa din alte țări, este emblematică. În fapt, pe tot ce a pus mâna „președintele” s-a stricat – de la funcționarea statului ca stat, de la remunerații și asistența socială, trecând prin educație, justiție și politica externă. Un indiciu grăitor este acela că și-a desemnat abuziv de trei ori „guvernul meu”, iar acum nu poate plăti nici alocații pentru copii, salarii și pensii potrivit legilor pe care le-a semnat! Distrugerile sunt chiar mai mari! Mai nou, totul se acoperă de falsuri. După ce s-a „reușit” izolarea României de căile rutiere și feroviare continentale, după „alegerile” ca la nimeni din 2019 și 2020 și încălcarea iresponsabilă a legitimării, au venit falsurile pe față. În primul rând, falsul banilor europeni („v-am adus 81 de miliarde de euro”, când este vorba de alocările din bugetul multianual al Uniunii Europene, de granturi cu cofinanțare și de împrumuturi cu dobândă) și falsul pandemiei („în România stăm bine”, în vreme ce Eurostatul dă România ca fiind campioană la decese peste medie), ca să menționăm doar două din serie. De sus până unde a putut, „președintele” a desemnat inși de la mâna a patra în jos, cu o calificare îndoielnică. „Prim-miniștrii săi”, cam fără relief, unul fără slujbă, altul fără să fi putut trece admiterea în liceu, dau imaginea situației! Cazul de la Sănătate – cu improvizații de azi pe mâine, cazul de la Justiție – cu un absolvent mediocru, cazul de la Muncă – cu cineva care nu știe sociologia și economia domeniului sunt doar câteva ilustrări. Împiedicarea bugetelor locale și a funcționării în mari orașe este numai o picătură dintr-o mulțime de rateuri. În mod evident, s-a ajuns acolo că nu se poate indica o personalitate veritabilă care să fie în siajul guvernării actuale. Deciziile desemnaților sunt pe măsură. Se produce în tăcere o devalizare a țării, pe care tragicul Arthur o simbolizează în toată penibilitatea. Se trăiește pe datorie și se angajează cea mai mare îndatorare din istorie, într-o țară care produce mult sub potențialul ei.”

-7 (7 voturi)
M. Popescu
5.06.2021, 09:52:59

Folosirea notelor in locul examenului ar distruge total sistemul de invatamant. Notarea este foarte subiectiva: si evaluarea profesorului poate fi subiectiva, dar mai ales "standardele" in scoli pot varia foarte mult. Daca liceele / facultatile nu isi pot selecta elevii buni nivelul risca sa scada definitiv. Daca liceelor de elita le trimiti elevi care nu vor sa invete se alege praful de tot. Si asta are un cost major pentru elevii care vor si au posibilitatea sa invete... Trebuie sa ajutam pe cei care vin din medii defavorizate. Exista si lucruri care s-au facut pentru ei: s-au oferit tablete gratuite, invatamantul este gratuit. Exista si initiative voluntare / ONG-uri care ajuta. Dar nu cred ca e bine sa distrugem institutiile care inca mai functioneaza. Cat despre copiat, a folosi notele este aproape echivalent cu copiatul (o ierarhie total anapoda). O solutie rezonabila ar fi un examen corect, dar cu subiecte foarte usoare (dar si cu subiecte de departajare).

+6 (6 voturi)
M. Popescu
5.06.2021, 10:19:35

P.S. Unele din subiecte pot fi la nivelul clasei a 6-a / a 10-a predate inainte de pandemie.

+1 (1 vot)
Ionel Marcu
5.06.2021, 11:22:44

Să sperăm că ministrul Câmpeanu nu va renunța la supravegherea examenelor cu camere video, altfel se va produce o inversare a valorilor, o favorizare a șmecherilor, a lichelelor și o descurajare a elevilor studioși.

-5 (11 voturi)

Vezi toate comentariile (14)

Modifică Setările