Şcoală

articolul anterior articolul urmator

SUBIECTE EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Rezolvarea subiectelor la simularea de la Română. Elevii spun că a fost uşor

4
18 Feb 2014 06:48:56
Autor: Oana Craciun, Ioana Nicolescu, Mădălina Bătrînca
Profesoara Iulia Pop la Adevărul Live FOTO Eduard Enea
Profesoara Iulia Pop la Adevărul Live FOTO Eduard Enea

Azi elevii de clasa a VIII-a din toată ţara au trecut prin simularea examenului de Limba şi literatura română de la Evaluarea Naţională. La Adevărul Live, profesoara Iulia Pop de la Colegiul „Sf. Sava” a arătat cum ar trebui rezolvate subiectele primite la testul de azi şi cum să se pregătească pentru examenul propriu-zis din iunie. Peste 95% din elevii Capitalei au dat simularea, despre care susţin că a fost mai uşoară decât se aşteptau.

Subiectele simulării examenului de Limba şi literatura română - Evaluarea Naţională 2014


SUBIECTUL I     (42 de puncte)
Citeşte, cu atenţie, textul:
 
Câte culori au fost, o, Doamne,
Şi-acum totul e alb, totul e alb - 
Până departe sub dealuri 
Zăpada sărută întinderile.
 
Din cerul metalic aşteptăm fulgii,
Ca să închid ochii şi să-i simt atingându-mi pleoapele - 
Dar unde mai merg când e seară
Şi pe zăpadă urme nu se văd?
 
Când eram copil era destul să privesc
În preajma serii întinderi de zăpadă,
Ca să aud urletele puştii ale lupilor
Şi să-mi joace prin faţă năluci. 
 

Acum ştiu că lupul se teme de oameni, 
Mai mult decât arborii se teme - 
Dar ca şi-atunci, aş sta zile-n şir
Privind mereu înzăpezitele câmpuri.
 
Seara albastră - alb fără margini,
Iată şi fulgii pe care îi aşteptam, 
Încremenire - doar timpul se duce departe,
Însă urmele paşilor lui nu se văd pe zăpadă.
(A.E. Baconsky, Zapada saruta intinderile) 
 
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Noteaza cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: merg, destul, încremenire.     6 puncte
2. Precizează diftongii din următoarele cuvinte: Doamne, dealuri, mereu.     6 puncte
3. Selectează un epitet şi o repetiţie din textul dat.     6 puncte
4. Menţionează două trăsături ale genului liric prezentate în textul dat.     6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Câte culori au fost, o, Doamne, / Şi-acum totul e alb, totul e alb - / Până departe sub dealuri / Zăpada sărută întinderile.     6 puncte.
 
B. Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ţi exprimi opinia despre semnificaţia titlului poeziei Zăpada sărută întinderile de A.E. Baconsky.
    
 
SUBIECTUL al II-lea  36 de puncte
Citeşte, cu atenţie, textul:
 
Maramureşul este un ţinut de legendă situat în nordul României şi în centrul Europei. Denumit şi Ţara Lemnului, Maramureşul este un loc unde tradiţiile şi obiceiurile parcă stau în loc de peste 2000 de ani. [...]
Omul este, de asemenea, un element important în Maramureş. Este înţelept, caracterizat prin creativitate, simţ artistic, hotărâre şi curaj, un om de onoare şi fără frică. El a creat în acest spaţiu un loc unic cu o lege proprie nescrisă, o arhitectură aparte a spaţiului în care trăieşte, un port popular şi un folclor autentic. Inspiraţia izvorăşte din activităţile milenare ce privesc muncile câmpului, munca în pădure şi creşterea animalelor.
 
Călătorul ce vizitează prima oară această zonă rămâne surprins să descopere oameni originali, care şi astâzi folosesc în activităţile lor multe din mijloacele şi uneltele folosite de strămoşii lor. Elementul care completează imaginea Maramureşului este relieful încântător, variat ca morfologie şi complex prin alcătuire. Personalitatea reliefului este data de o zona montana importanta prin altitudini ce depasesc 2000 metri, dealuri, podisuri si piemonturi si, in cele din urma, zone joase, depresiuni, lunci si campie. Deliciul locurilor este dat de peisaje unice presarate cu capite si clai de fan, cu paduri de foioase frumos pastelate toamna, cu panorame surprinzatoare si ierni geroase cu zapada ce creioneaza imagini desprinse parca din cartile de povesti.
 
A. Scrie, pe foaia de examen, raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
- zona geografică descrisă;     4 puncte
- numirea a două forme de relief care se regăsesc în zona geografică descrisă;     4 puncte
2. Indică două trăsături ale locuitorilor din zona geografică descrisă.     4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Elementul care completează imaginea Maramureşului este relieful încântător, variat ca morfologie şi complex prin alcătuire.     4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Este înţelept, caracterizat prin creativitate, simţ artistic, hotărâre şi curaj, un om de onoare şi fără frică.     4 puncte
5. Transcrie fiecare propoziţie din fraza următoare, precizând felul subordonatei: În Maramureş există mulţi meşteri şi creatori populari, păstrători ai tradiţiilor şi secretelor meştesugurilor populare, care pot fi surprinşi la lucru în atelierele lor.     4 puncte
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă, introdusă prin pronumele relativ „ce“.     4 puncte
 
B. Redactează, în 80-150 de cuvinte, o scurtă naraţiune în care să prezinţi o întâmplare petrecută în timpul unei vizite reale/imaginare într-o zonă turistică.     12 puncte
 
 
 

REZOLVAREA SUBIECTELOR

SUBIECTUL I

A. 1  Sinonime: se duc, suficient, nemişcare - ar fi cel mai frumos sinonim, adaptat poeziei
2. Diftongi oa, ea şi eu
3. Epitet: urletele pustii (ale lupilor). Repetiţie: totul e alb
4. Două trăsături ale genului liric. În primul rând, ar fi de menţionat prezenţa eului liric prin mijloace morfo-lexicale:  forme verbale şi pronominale la persoana I: să privesc, să aud, să joace, eram copil, dar şi interjecţia din prima strofă. O altă trăsătură e prezenţa figurilor de stil, am găsit deja două - epitetul şi repetiţia. Puteau de asemenea să vorbească şi despre versificaţie: structura strofei, rima, ritmul poeziei şi măsura versurilor
5. Semnificaţia versurilor: „Câte culori au fost, o, Doamne, / Şi-acum totul e alb, totul e alb - / Până departe sub dealuri / Zăpada sărută întinderile”. Este prima strofă integral - natura ca temă a poeziei, apoi ei pot să se refere la relaţia dintre eul liric şi natură, mirarea în faţa naturii (interjecţia, invocarea divinităţii), repetiţia pentru a sublinia pregnant ideea de venire a iernii, antiteza dintre anotimpurile colorate, respectiv toamna - iarna.

B. Compunere despre titlul poeziei: „Zăpada sărută întinderile”

Titlul se referă la tema poeziei, natura, la elementele acestei teme, e un enunţ, o propoziţie, e şi o personificare cu valoare metaforică. Eu aici i-aş sfătui pe copii să preia această idee şi să caute în text tot ceea ce prespune titlul, el e anticipativ oricum, e înainte de poezie şi o detaliere a acestei idei pe care o găsim în text, fie prin câmpul lexical al iernii (fulgi, zăpadă, pustii), fie prin figuri de stil (epitete ce vizează natura iarna), sunt multe imagini cromatice în poezie (cerul metalic), acestea toate sunt înglobate în titlu prin trimiterea la culoarea rece a iernii - albastru, metalic, albul repetat obsesiv în poezie.

Primele subiecte au fost pe baza poeziei „Zăpada sărută întinderile”, de Anatol E. Baconski.

„Probabil textul nu a fost foarte dificil. Interpretarea titlului nu ar trebui să ridice probleme copiilor. Va fi interesat de văzut cum anume sunt formulate cele cinci cerinţe, dar bănuiesc, după experienţa anilor trecuţi, că primele subiecte vizează probleme de stilistică, sinonimie, sintaxa frazei şi interpretare.”

Doamna profesoară spune că elevii preferă, deseori, genul liric pentru partea întâi, explicând:

„Copiii preferă poezie la subiectul I, deoarece figurile de stil sunt mai uşor de găsit şi de interpretat, pe când o caracterizare de personaj dintr-un text literar, cum a fost anul trecut, poate fi mai dificilă”.

Majoritatea elevilor de la Colegiul Bilingv George Coşbuc din Capitală s-a declarat mulţumită de subiectele primite.
 

Modelul propus de minister nu diferă foarte mult de anul trecut. Singura diferenţă este centralizarea, anii trecuţi fiecare şcoală în parte a având opţiunea de a nu da simulări. Rezultatele acestor  evaluări nu vor fi trecute în catalog, însă îi vor ajuta pe profesorii de la clasă să vadă „lipsurile” şi să rezolve problemele existente.

En Limba Romana 2014 Bar Simulare 


       

Notele ar fi putut fi trecute în catalog

„O notă în plus nu ar fi stricat, deoarece profesorii muncesc, totuşi, la corectarea lucrărilor, dar e adevărat că orice testare  pe care o dăm este o formă de a afla ce probleme au elevii”, e de părere doamna profesoară.

„Copiii din mediile rurale sărace, care nu-şi permit excursii, sunt uşor defavorizaţi”, în opinia  doamnei Pop.

„Pornim de la ideea că fiecare tânăr din zona urbană a mers o dată în excursie. Trebui să ţinem cont că există şi cătune în care copiii abia îşi permit să meargă la şcoală, dar în zone turistice. Putem spera că şi-au imaginat sau că au citit. Nu toţi au aceleaşi posibilităţi. Cred că alegerea unei teme mai generale, care să nu-i pună în dificultate, era mai potrivită. Să sperăm că s-au descurcat. Există copii cu minţi sclipitoare şi în astfel de medii, care pot ajunge foarte bine.”
 

Profesoara Iulia Pop este de părere că exerciţiile au fost foarte clare.

„De regulă, dacă după evaluare elevul îşi aminteşte subiectele, înseamnă că s-a aplecat cu atenţie asupra lor şi a făcut o treabă bună”, punctează profesoara de limba română.
 
Subiecte neaşteptate de uşoare
      

Colega noastră Ioana Nicolescu a discutat cu un grup de elevi de la Colegiul  Bilingv „George Coşbuc” din Capitală.

„Subiectele au fost neaşteptat de uşoare. La subiectul I au fost exerciţii legate de literatură, am avut de redactat o compunere, iar la subiectul II am avut subiecte legate de gramatică. Textul de la subiectul II chiar nu mi s-a părut dificil”, spune mulţumită Beatrice, elevă a Colegiului.

„Subiectele au fost destul de uşoare dacă învăţai. Subiectul II putea fi, foarte uşor, un exerciţiu de imaginaţie”, declară o altă elevă.
 
Mâine urmează simularea la examenul la matematică, apoi la limba maternă, iar rezultatele finale la simulările examenului de capacitate se vor afişa pe 7 martie.
 

Începând cu anul acesta, examenul de evaluare naţională va reprezenta 50% din nota de admitere la liceu.

Doamna profesoară spune că implicarea profesorilor, dar şi a părinţilor, este decisivă pentru rezultatele elevilor.
      

Simulări pentru liceeni din clasa a XI-a

„Pentru că au rămas aproximativ 2 săptămâni, liceenii trebuie să ştie că sunt excluşi, dintre scriitorii canonici, Călinescu şi Camil Petrescu. Eu le spun că această excludere este mai mult pentru cei care fac subiectele decât pentru ei, pentru că aceştia nu pot specifica un scriitor sau un roman. Dacă, totuşi primesc un subiect care le cere să scrie despre relaţia dintre două personaje din romanul interbelic, atunci pot scrie despre personajele din Enigma Otiliei”, informează profesoara Pop.
 

UPDATE: Peste 95% dintre elevii din Capitală au participat la simulare, cei mai mulţi în Sectorul 3, potrivit ISMB.

Prezenţa la simularea probei de limba română de la evaluarea naţională a fost marţi de 95,63 la sută în Capitală, cea mai mare fiind înregistrată în Sectorul 3 unde 98,48 la sută dintre elevii de clasa a VIII-a au participat la test, potrivit Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

"Proba de marţi s-a desfăşurat normal. La simularea examenului au fost înscrişi 12.070 de elevi, prezenţa efectivă la proba de limba şi literatura română fiind la nivelul Capitalei de 95,63 la sută", a spus purtătorul de cuvânt al ISMB Marian Banu.

El a mai spus că cea mai bună prezenţă a fost înregistrată în Sectorul 3, unde 98,48 la sută dintre elevii din clasele a VIII-a au fost prezenţi la test. A urmat Sectorul 6 cu 97,68 la sută, apoi Sectorul 4 cu 96,26 la sută, Sectorul 5 - 94,95 la sută, Sectorul 1 - 92,32 la sută şi Sectorul 2 - 94,03 la sută, a mai spus purtătorul de cuvânt.

UPDATE: O parte dintre elevi au început să iasă de la simulare, după timpul minim regulamentar de o oră jumătate. 

Marţi, elevii de clasa a VIII-a vor susţine prima simulare pentru Evaluarea Naţională, la Română, iar miercuri la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie.

Elevii şi părinţii vor putea urmări la Adevărul Live, de la ora 11.00, după ce se încheie simularea, cum ar fi trebuit abordate subiectele primite de elevi la testul de marţi dimineaţa. Invitată în platou va fi profesoara de Limbă şi literatură română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Capitală.

Vom afla şi ce părere au avut elevii despre subiectele primite la examen. În direct prin Skype ni se va alătura reporterul pe Educaţie de la Adevărul, Ioana Nicolescu, care se va afla la o şcoală din Capitală.

Fără note în catalog

Profesorii spun că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Însă, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog.

„Simulările şi evaluările pe parcurs permit creşterea performanţei şi a calităţii sistemului de învăţământ. Pentru că mâine încep testele în cadrul simulărilor pentru examenul de evaluare naţională, cu proba de limbă şi literatură română, le urez elevilor mult succes şi putere de concentrare. Cu toţii trebuie să ştie că subiectele vor fi de nivel mediu şi că acest exerciţiu îi ajută şi îi pregăteşte în vederea examenului din iunie", a precizat ministrul.

Rezultatele obţinute de elevi la simularea evaluării naţionale vor fi analizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin discuţii individuale cu elevii, dezbateri la nivelul clasei, şedinţe cu părinţii, precum şi la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri pentru îmbunătăţirea performanţelor şcolare. Aceste rezultate nu vor fi trecute în catalog, a conchis ministrul Educaţiei.

Simulările din zilele următoare vor fi organizate întocmai ca examenul de la vară: elevii vor sta câte unul în bancă, vor avea doi supraveghetori în sală, coli speciale de examen pe care îşi vor trece numele şi vor fi monitorizaţi cu ajutorul camerelor de supraveghere care vor fi activate pe parcursul celor două ore (9-11) cât vor susţine testarea. 

Calendarul privind simularea evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a:

  •     Limba şi literatura Română – 18 februarie
  •     Matematică - 19 februarie
  •     Limba şi literatura maternă - 20 februarie
  •     Rezultatele vor fi afişate pe 7 martie.


Subiecte cu capcane şi mai dificile la simulări

În ceea ce priveşte modelul de subiect pe care elevii l-au avut drept exemplu, profesoara de Română Iulia Pop, de la Colegiul Naţional „Sf. Sava” din Bucureşti spune că punctul B de la primul subiect este „mult peste capacitatea elevilor de clasa a VIII-a”. La punctul B, copiilor li se cere să redacteze o compunere de 150-250 de cuvinte despre semnificaţia mesajului din textul dat la punctul A.

Profesoara mai spune şi punctul B de la al doilea subiect, unde li se cere să povestească o întâmplare petrecută într-o librărie, ar putea pune probleme fiindcă nu toţi elevii au văzut o librărie, în special cei din comunităţile mai izolate sau elevii ar putea confunda librăria cu papetăria. „Depinde de formulare, de obicei primul subiect nu e dificil, are întrebări simple, dar subiectul al doilea ar putea fi dificil”, a spus Pop.

În ceea ce priveşte subiectele de la Matematică, profesoara Clarisa Cavachi, de la Colegiul Naţional „George Coşbuc” din Capitală, aminteşte că în ultimii ani subiectele de la simulări au fost mai grele decât cele de la examen. Ea îi sfătuieşte pe elevi să înveţe ce au în programă, să îşi păstreze cumpătul în ziua testării şi să abordeze totul ca pe un examen adevărat.


EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Marţi încep simulările. Ce îi aşteaptă pe elevi la examenele la Română şi la Matematică

Marţi, elevii de clasa a VIII-a vor susţine prima simulare pentru Evaluarea Naţională, la Română, iar miercuri la Matematică, urmând ca rezultatele să fie publicate pe 7 martie. Profesorii spun că subiectele de la aceste teste ar putea fi mai grele decât cele de la examenul propriu-zis, ca în fiecare an, pentru a-i motiva pe elevi să înveţe. Ministrul Educaţiei susţine că subiectele vor fi de nivel mediu, iar notele nu vor fi trecute în catalog.

EVALUAREA NAŢIONALĂ 2014 Cum vor fi subiectele la Română şi la Matematică. Calendarul simulărilor şi examenelor

Elevii de clasa a VIII-a care vor da la vară examenul de Evaluare Naţională 2014 pot consulta pe site-ul Ministerului Educaţiei modelele de subiecte la Română şi la Matematică, precum şi soluţiile propuse de experţii ministerului. Simulările au loc în februarie, iar examenele încep pe 23 iunie. Noutatea de anul acesta este că notele de la acest examen naţional vor reprezenta 75% din media de admitere la liceul dorit, faţă de 50%, în 2013.

EVALUARE NAŢIONALĂ 2014 Încep simulările la examenul de Capacitate

Toţi elevii de clasa a VIII-a vor susţine simularea la Evaluarea Naţională, la probele Limba şi literatura română şi Matematică, urmând ca rezultatele, care nu vor fi trecute în catalog, să fie afişate pe 7 martie.

 

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

Utilizator Adevărul
18.02.2014, 08:13:36

Comentariu considerat abuziv.

Eduard Gabriel
18.02.2014, 16:59:10

Cand vor aparea si rezolvarile de la partea a2a ?

Utilizator Adevărul
19.02.2014, 08:00:27

Comentariu considerat abuziv.

Rusu Alina
19.02.2014, 15:25:26

A.E.Baconsky.....fantastic ......s-au ''terminat'' poetii din Romania???Din pacate Cosbuc ori Arghezi nu au fii sau nepoti PARLAMENTARI sa-i mentina in cartile de lb. si literatura romana!!!!!

Modifică Setările