Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Experţii în educaţie avertizează: Analfabetismul funcţional al elevilor nu vine din neant, ci din lipsa de acţiune a decidenţilor

9
21 Feb 2020 06:04:33
Autor: Simona Chirciu

Experţii în educaţie arată că sistemul are nevoie urgent de reconstrucţie pentru a corespunde nevoilor principalilor beneficiari, şi anume elevii, în contextul în care un studiu arată că 40% dintre aceştia sunt analfabeţi funcţional.

 
Starea de fapt nu e una conjuncturală, ci un cumul de factori care necesită schimbare: modelul curricular neadecvat, programele şi conţinuturile neadecvate şi de slabă calitate şi prestaţia profesorilor la clasă, afirmă expertul în Educaţie Marian Staş. 
 
„Trebuie regândite arhitecturi curriculare, programe şcolare şi felul în care cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în sala de clasă. Dacă soluţiile vor fi implementate la timp, ar necesita o perioadă de 6-8 ani până se vor observa schimbările”, spune specialistul, care susţine că testările sunt utile şi relevante.
 
„Rezultatele sunt în concordanţă cu testele PISA şi ale Băncii Mondiale. Acesta este nivelul! Evaluarea internă nu face altceva decât să confirme nivelul rezultatele slabe internaţionale”, a mai spus Staş.
 
La rândul său, specialistul Ştefan Vlaston arată că arhitectura curriculară nu cuprinde dimensiunea aplicativ-practică, dimensiunea trandisciplinară şi cea generatoare de învăţare continuă. 
 
„Curriculum-ul trebuie modernizat şi adaptat elevilor. Începând cu clasa a V-a, Matematica e mult prea grea şi nu urmăreşte aplicaţiile practice, aşa că elevii se pierd. Spre exemplu, curricula britanică pune accentul pe procente, pentru că îi ajută pe elevi pentru viaţa de zi cu zi”, arată Vlaston. 
 
Mai departe, specialistul în educaţie preuniversitară, cercetător al Institutului pentru Solidaritate Socială Mihai Vasile arată că există discrepanţe majore între şcolile de elită şi şcolile din rural, aşadar şi rezultatele elevilor sunt diferite. 
 
Acesta arată că problemele sunt multe, grave şi neadresate de către decidenţi: lipsa grădiniţelor, a şcolilor, a educatoarelor pregătite, a unui salariu decent pentru cadrele didactice, accesul diferit la resurse (umană, financiară, socială), lipsa măsurilor de sprijin pentru elevii săraci şi pentru cei din rural. 
 

Copiii din mediul rural, cei mai afectaţi

 
„Foarte mulţi copii din rural se pierd pe drum în ceea ce priveşte învăţătura, din cauza situaţiei socio-economice şi familiale. Nu poţi să compari un copil care merge la meditaţii şi are părinţi cu resurse, care se ocupă de educaţia lui, cu un copil care creşte cu părinţii plecaţi în străinătate, săraci, care muncesc cu ziua şi nu au timp de educaţia celor mici”, arată expertul. 
 
Acesta identifică o altă problemă cu care copiii se confruntă şi anume faptul că învăţământul românesc este liniar. 
 
„Dacă un copil lipseşte o lună, nu are cum să recupereze la şcoală, pentru că nu există niciun mecanism în acest sens”, mai arată Vasile.  
 
Necesitatea susţinerii elevilor din rural este recomandată chiar şi de către autorii studiului. „Cu toate acestea, trebuie să atragem atenţia asupra diferenţelor înregistrate între mediul rural şi cel urban, care ar trebui să reprezinte o prioritate, şi care ar putea fi îmbunătăţit prin implicarea factorilor decizionali cu atribuţii în domeniu”, se mai arată în raportul CNEE.
 

Educaţia nu mai are răbdare 

 
„Aceste date ar trebui să ne îngrijoreze şi să îi forţeze pe decidenţii din Educaţie să ia măsuri urgente. Practic, ni se relevă faptul că rezultatele proaste la testările internaţionale, precum PISA, şi situaţia analfabetismului funcţional în rândul tinerilor nu vine din neant, ci este cauza lipsei de acţiune concretă de la bun început, odată ce se observă instalarea problemelor, a disfuncţionalităţilor în rândul elevilor. Dacă decidenţii ştiu că analfabetismul funcţional apare încă din primele clase ale învăţământului primar şi nu fac nimic pentru remedierea şi sprijinirea concretă a elevilor, în funcţie de necesităţile fiecăruia, toţi cei care s-au perindat prin funcţia de ministru al Educaţiei şi alte posturi-cheie cu rol de decizie se fac vinovaţi prin ignoranţa lor de atentat la adresa viitorului României”, consideră expertul în politici educaţionale din cadrul Societăţii Academice Române, Alexandru-Constantin Manda.
 

Ministerul recunoaşte: situaţia este gravă

 
Situaţia este „gravă”, recunoaşte şi Ministerul Educaţiei, însă măsurile întârzie să apară, deşi mai multe organisme neguvernamentale arată că este nevoie de soluţii urgente şi că problema analfabetismului funcţional trebuie înţeleasă luând în calcul problema sărăciei în care trăiesc milioane de copii din ţară. 
 
Spre exemplu, UNICEF arată că aproximativ 40% din cei 4 milioane de copii sunt expuşi riscului de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, 400.000 de copii nu sunt înscrişi în sistemul de învăţământ, fapt care le limitează drastic şansele viitorilor adulţi de a avea un loc de muncă.
 

Elevii merg la şcoală, dar sunt analfabeţi funcţional

 
Testarea anuală a elevilor la Scris (în limba română şi în limba maternă), la Citit (în limba română şi în limba maternă) şi la Matematică arată că mai puţin de jumătate dintre aceştia ştiu la finalul clasei a II-a, după 3 ani de şcoală, să scrie un text pornind de la câteva întrebări, sub 60% redactează acel text scriind corect gramatical şi semantic, iar la Matematică, doar 75,06% ştiu să facă diferite calcule.
 
Experţii în Educaţie spun că rezultatele slabe nu sunt o noutate, iar măsurile urgente care se cer luate se află încă la nivelul de discuţii. 
 
Concret, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) din subordinea Ministerului Educaţiei a publicat recent analiza la nivel naţional a Evaluării elevilor de clasa a II-a în 2019. Rezultatele arată magnitudinea analfabetismului funcţional în rândul copiilor care merg la şcoală, acestea confirmând totodată procentul de analfabetism funcţional de peste 40%, arătat de către testele PISA, în 2018. 
 
La Scris, raportul arată că „elevii întâmpină mai multe dificultăţi să redacteze un text pe baza unor întrebări decât să scrie un bilet de mulţumire. Astfel, în jur de 60% dintre elevii evaluaţi reuşesc să scrie corect textul cerut”. Raportul avertizează că „în ceea ce priveşte scrierea corectă a cuvintelor şi a propoziţiilor, precum şi corectitudinea utilizării semnelor de punctuaţie, situaţia este mult mai gravă, deoarece mai puţin de 60% din elevi scriu corect biletul şi mai puţin de 50% scriu corect textul pe bază de întrebări”. Iar decalajul între rural-urban este de peste 17 puncte procentuale. 
 
Apoi, la Citit, la nivel naţional, rezultatele testării din 2019 arată că circa 85% din elevii participanţi reuşesc să formuleze întrebări şi răspunsuri pe baza textului citit iar în jur de 84% din elevii evaluaţi pot să redea prin cuvinte proprii, cu sprijin, un fragment dintr-un text citit.
 

La matematică, elevii stau un pic mai bine 

 
La Matematică, 75,06% din elevi reuşesc să folosească corect numerele în calculele elementare după 3 ani de şcoală, în timp ce 92% din aceştia compară corect numerele date, dar doar 68% dintre aceştia reuşesc să efectueze adunări şi scăderi, mintal sau în scris, recurgând la numărare şi/sau grupare ori de câte ori este necesar, iar 65% efectuează înmulţiri şi împărţiri.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

marius cristian
21.02.2020, 11:27:28

no problemo sa se introduca educatia sexuala cu corolarul propaganda lgbtq si ideologia de gen et tout ca va bien ....

-2 (8 voturi)
IonIon Codreanu
21.02.2020, 13:11:08

O probă de analfabetism funcțional?!

-1 (5 voturi)
Matei Basarab
21.02.2020, 15:36:29

Iate uita! Cu profi handicapati si afectati psihic ce-ati vrea. Bosii din invatamant considera asta legal:"ce taca-i tampit? Are diploma, master si merita sa fie profi! Este dreptul lor) . Scrieti la minister. Ramaneti blocati de raspuns.

-3 (3 voturi)
Mihai Popescu
21.02.2020, 15:35:03

Invatamintul este facut praf de catre toti prostii si mafiotii care au condus invatamintul dupa 1989. Am facut scoala inainte de 1989 si atunci se facea carte f. serios iar fiecare isi stia locul lui. Elevul era elev iar profesorul era profesor. Nu ca acum cind parintii au ajuns sa decida, elevii sa-si bata profesorii, inspectorii sa faca tot felul de jocuri etc. etc. Numai carte nu se mai face.

+1 (5 voturi)
Smeritu Pahomie
21.02.2020, 21:38:40

Analfabetismul proneste tocmai de la CASA POPORULUI......acolo-i buba....

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (9)