Guvernul măreşte premeditat discrepanţele din Educaţie

Şcolile bune ar urma să primească bani mai mulţi prin Planul de redresare, întocmit de Guvern

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Executivul propune alocarea a 850 de milioane de euro către învăţământul preuniversitar, din care 500 de milioane către şcolile bune. Decizia este aprig contestată de societatea civilă care cere bani mai mulţi pentru cele defavorizate.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a fost lansat în dezbatere publică de Ministerul Fondurilor Europene şi a fost apreciat pozitiv atât de preşedintele Klaus Iohannis, cât şi de premier. Documentul urmăreşte atragerea celor 30,4 milioane de euro pe care România le-a negociat cu Comisia Europeană din planul NextGeneration EU. Suma totală alocată Educaţiei prin acest plan este de 1,05 miliarde de euro, din care 850 de milioane ar urma să meargă către învăţământul preuniversitar.

Executivul propune ca, din cele 850 de milioane de euro, 500 de milioane să fie investite în ”60 de centre de educaţie bazate pe inovaţie, creativitate şi specializare inteligentă”, în cadrul cărora învaţă 30.000 de elevi. În draftul iniţial al documentului, aceste ”centre” erau numite ”colegii centenare”, adică şcoli bune. Banii ar urma să fie investiţi în mărirea claselor şi utilarea lor, în consolidarea antiseismică a clădirilor şi în izolarea lor termică.

”E o crimă”

Fostul ministru al Educaţiei, prof.dr. Mircea Miclea, a calificat drept ”criminală” decizia de a aloca cele 500 de milioane de euro către şcolile bune. Universitarul şi-a exprimat speranţa că decizia nu va fi pusă în practică şi a vorbit despre egalitatea de şanse. ”Egalitate de şanse înseamnă că dau posibilitatea fiecărui creier de copil din naţiunea aceasta să se dezvolte la maximum cu putinţă, pentru că atunci este spre binele acelui individ şi este spre binele acestei ţări. Deci despre asta vorbim, despre valorificarea potenţialului. A nu ajuta aceşti copii care sunt în sate şi cătune sau în şcoli de provincie, în şcoli de la marginea oraşelor, înseamnă subutilizarea resurselor naţionale. Sabotăm principala resursă naţională. Cei care sabotează resursele naţionale ar trebui să intre la puşcărie. Pentru că asta e o crimă şi lucrurile astea se vor vedea tot mai mult pe măsură ce trece vremea”, a declarat Mircea Miclea, în cadrul dezbaterii proiectului Şcoli curate.

”Planul ar trebui să intervină pe urgenţa pandemică”

La rândul ei, Mihaela Nabăr, directoarea executivă a organizaţiei World Vision România, spune că acest plan ar trebui să facă referire la acele zone foarte afectate de criză. ”Pentru că este un fond special pentru aşa ceva. Nimeni nu neagă că şi liceele centenare au nevoie de investiţii, dar beneficiarul acestor licee este unul cu posibilităţi, pe care criza nu l-a afectat atât de mult, cum i-a afectat pe cei un milion de copii care nu au avut acces la educaţie în această perioadă. Planul nu ar trebui să facă referire la investiţia în clădiri, ci în oameni. Inovaţie înseamnă şi educaţie digitală. La care, în România, nu au acces foarte mulţi copii”, explică Mihaela Nabăr.

Potrivit acesteia, liceele centenare funcţionau şi înainte de criză în clădiri cu risc seismic, iar rezolvarea acestei problemee ar trebui făcută prin investiţii ale autorităţilor locale. ”Iar risc seismic este în partea de sud a ţării. De ce să te duci cu acest plan georgrafic şi să targhetezi în special Bucureştiul, pentru că majoritatea liceelor centenare sunt în Bucureşti, la Sibiu şi foarte puţin în alte zone din ţară? Planul este un instrument care intervine pe urgenţa creată de criza pandemică”, consideră Mihaela Nabăr.

Profesorul Marian Staş, expert în educaţie, atrage atenţia că ar trebui explicat foarte clar în plan ce se va finanţa. ”500 de milioane de euro este o sumă enormă. Întrebarea care trebuie pusă clar, indiferent unde se duc aceşti bani, este ce faci cu ei? Pentru că, dacă îi foloseşti pentru consolidări şi reparaţii, adus de toalete din curte în şcoli, este o mare prostie. Nu despre asta e vorba în banii alocaţi Educaţiei, pentru că asta este treaba administraţiilor locale”, subliniază Marian Staş.

Investiţiile esenţiale în Educaţie ar trebui să meargă, potrivit expertului către transformarea sistemului. ”Asta înseamnă formare de carieră didactică, manuale şi programe şcolare aduse în secolul XXI. Aici este nevoie de cea mai mare investiţie. Pentru că, altfel, tot sistemul devine o gaură neagră. Un alt aspect esenţial este conectarea comunităţilor defavorizate la secolul XXI: adică infrastructură IT, logistică şi echipamente pentru şcoală”, adaugă expertul în educaţie.

Marian Staş susţine că nu trebuie pierdut din vedere nici faptul că elita României s-a format în colegiile centenare şi că şi aceste şcoli bune au nevoie de susţinere financiară. ”Dar 60-70% din bani ar trebui investiţi în comunităţile dezavantajate, în schimbarea arhitecturii curriculare, în programe de licenţă pentru profesia didactică, în masterate didactice şi în transformare de instituţii de inspecţie şcolară”, conchide Marian Staş.