Şcoală

articolul anterior articolul urmator

La ce e bună cartea?

5
17 May 2022 19:54:56
Mădălina Firănescu

Dacă ar fi căutat în zilele noastre, şi nu pe la 1800, ajutoare de viitor, doi băieţi curăţei, cuminţi şi cu ştiinţă de carte, logofătul Constantin Balş Ciuntu ar fi avut bătăi de cap.

Nu fiindcă ierarhia boierească a dispărut, ci pentru că ştiinţa de carte, în sensul de acum două secole, s-a împuţinat până peste poate. Aşa că nişte tineri precum fraţii Negruzzi, aduşi în atenţia logofătului, cum aflăm din Evgheniţi, ciocoi, mojici, de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu, ar fi greu de găsit şi încă şi mai dificil de pus „a ceti şi a scrie în toată ziua”.

Asemenea ocupaţii juvenile sunt astăzi aproape de neimaginat. O ţară în care – conform datelor Eurostat şi Eurobarometrului din 2021 –  populaţia citeşte mai puţin de 5 minute pe zi, 93,5% dintre locuitori nu cumpără nici măcar un volum pe an, iar 35% nu au parcurs niciodată o carte cap-coadă este departe de idealurile romantice ale unui veac în care destui părinţi îşi doreau pentru copiii lor să stăpânească bine limba maternă, latina, franceza, poate şi germana şi engleza, cât să vorbească fluent şi să aibă şi posibilitatea lecturii unor scrieri importante în original. La ce le folosea asta? Nu ca să se fălească în public, ci pentru a-şi mobila mintea şi a deprinde o bună judecată.

Azi, dezinteresul pentru citit, ca să nu vorbim chiar de bibliofobie, se reflectă vizibil în dimensiunile teribile ale analfabetismului funcţional. Recentul raport realizat în baza rezultatelor a peste 47.000 de elevi din toată ţara, din clasele I-VIII, arată că 42% dintre ei s-au dovedit „nefuncţionali" la testele de literaţie, iar aproximativ 20% sunt la limita de a trece în categoria de „minim funcţional". Ceea ce înseamnă că sunt copii incapabili să înţeleagă un text scris simplist, să desprindă ideile principale, să sesizeze diferenţa dintre personaje şi să tragă propriile concluzii. Iar aici nu e vorba de făcut „comentarii literare”, ci pur şi simplu de priceput un conţinut banal.

Mulţi dau vina pe calitatea învăţământului românesc pentru această stare de fapt, alţii arată cu degetul spre clasa politică, însă doar câţiva experţi în ştiinţele educaţiei au curajul să invoce o responsabilitate mai largă, inclusiv a adulţilor din viaţa acestor copii. Câţi dintre micuţii ajunşi în starea de analfabetism funcţional văd acasă pe cineva acordând atenţie exprimării corecte şi folosirii unui limbaj mai complex de 4-500 de cuvinte sau citind mai mult decât subtitrarea filmelor şi glumiţe de pe internet? Da, părinţii moderni nu mai au timpul generaţiilor anterioare, preocupările lor s-au schimbat, tehnologia îi acaparează aproape total, însă copiii urmează de regulă exemplul familial, mai degrabă decât recomandările profesorilor. Şi lăsaţi să crească „plantaţi” în faţa unor ecrane de unde se revarsă un discurs precar, stâlcit, doldora de dezacorduri şi fracturi de logică, ei vor sfârşi, cel mai probabil, în categoria celor 42% sus-pomeniţi. Ca dovadă că, potrivit OECD, finlandezii (cu 47 de cărţi devorate pe an) înţeleg cel mai bine ceea ce citesc, urmaţi de canadieni (unde media lecturii pe cap de locuitor este de 28 de cărţi pe an, cea mai mare din America).

Societatea românească însăşi, într-o pierdere accelerată a reperelor, îşi are vina ei. Valorizându-se reuşita „pe şmecherie”, nu pe merit, doar cu ceva talent şi multă baftă, s-a ajuns la desconsiderarea învăţăturii, pe principiul că oricum nu asigură un trai spectaculos, aşa cum visează destui. „Ai carte, ai parte” mai e valabil astăzi doar prin cazinouri, probabil. Şi câtă vreme copiii nu vor fi ajutaţi să-şi dea seama că îşi pot construi un viitor solid studiind sau muncind serios, ei vor cădea în capcana modelelor false, care ajung în prim-plan fentând regulile şi… descurcându-se, prin metode dubioase.

Prin urmare, lupta cu analfabetismul funcţional nu este una doar a şcolii, ci mai mult una colectivă. Iar un rol esenţial pe acest front le revine celor despre care Iulia Sfetcu-Măndăşescu, profesoară MERITO 2018 pentru învăţământul special, spunea cu regret: „Multe dintre familiile elevilor noştri nu consideră necesară investiţia în cărţi, iar de multe ori chiar iau în derâdere această recomandare”. O atitudine care arată că foarte mulţi adulţi de azi nu-şi mai amintesc (dacă or fi ştiut!) ce zicea bunicul David Creangă din Pipirig în Amintiri din copilărie: „…cartea îţi aduce şi oarecare mângâiere. Eu, să nu fi ştiut a citi, de mult aş fi înnebunit, câte am avut pe capul meu.(…) Ş-apoi, să fie cineva de tot bou, încă nu este bine. Din cărţi culegi multă înţelepciune, şi, la dreptul vorbind, nu eşti numai aşa, o vacă de muls pentru fiecare.”

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

5 Comentarii

The Fog
18.05.2022, 10:06:28

Zero comentarii confirma ca lectura articolului e dificila pentru medie, iar intelegerea optionala. Pentru unii este o problema, dar pentru majoritate nu este. E optiunea lor. Cand vor ajunge sa fie inghesuiti in echivalentul rezervatiilor pentru indienii americani de altii, care s-au educat inclusiv in tehnica manarii vitelor, isi vor indrepta urechile catre cei care-i dau cu "colonie" si "sclavie". Si nu vor rezolva nimic. Cu procente mari de prosti nu poti mentine economii nationale performante. Poti mentine doar sisteme politice corupte. De aici investitiile din ultimii 32 de ani. In ignoranta.

+2 (2 voturi)
teo mike
18.05.2022, 11:26:40

De ce oare vesticii sunt mai civilizati decat noi, cei din est? Pentru ca citesc mult si nu sunt lasati sa cada intr-o ignoranta totala. Este si motivul pentru care regimurile autoritare nu pot aparea in statele occidentale. Doar printr-o educatie serioasa si prin cultura se pot pastra valorile si libertatile pe care s-a cladit Occidentul, asta apropo de Finlanda, Canada, SUA sau alte state vestice. Creierul uman este precum un computer foarte puternic, pe care se pot instala fie doar programe utile, fie numai jocuri de poker (ca tot vorbim despre carti) sau cu tancuri. Inainte, atunci cand vedeam un "necitit" obisnuiam sa spun ca "fiecare pasare pe limba ei piere", insa astazi riscam ca Romania sa ajunga un imens "cimitir de pasari".

+2 (2 voturi)
plavanu al xix-lea
19.05.2022, 01:56:53

BATI CAMPII. ,,regimurile autoritare nu pot aparea in statele occidentale'' HITLER, FRANCO si altii conform linkului În istorie au avut loc diverse exemple de autoritarism. Ei au jucat roluri diferiteîn procesul istoric. De exemplu, regimul lui Sulla Roma antică a fost conservator, domnia lui Hitler în Germania a fost reacționară, iar perioadele domniei lui Petru I, Napoleon și Bismarck au fost progresive. https://uofa.ru/ro/avtoritarizm-primery-iz-istorii-politicheskie-rezhimy/

+1 (1 vot)
teo mike
19.05.2022, 08:46:49

@Tovarase plavanu ati gresit articolul. Pentru propaganda pro -ruseasca va invit pe alt site web.

+1 (1 vot)
Nechifor Kotzkariul
18.05.2022, 21:08:15

Și, pentru asta, vinovat ESTEEE?? Cine?...sau ce? Ecranele în sine? Existența tehnOllogiei? Nu cumva donnălldealla e generatorul? Șmekkeria româneasscă...aia americănellă e mai slabă? Chiar crede cineva că donnalldul umple de cultură adunările? Viața demonstrează și redemonstrează că cei ce jjjjmekkeresc...cei ce manipulează...au șanse mult mai mari de a dobândi putere și aa...face ce-au chef. Așa că nu e nimeni interesat de carte, în afara celor care sunt interesați de orice, care necesită învățătură. Majoritatea vor Pute Re și confort...cu mulți ciookkumicci...ori, pentru assta, ce să vezi!!!!...nu trebuie carte.

+2 (2 voturi)
Modifică Setările