Liceul Teoretic „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc confirmă poziţia secretarului de stat din Ministerul Educaţiei, Kallos Zoltan – elevii maghiari vor să înveţe limba romană!

Liceul Teoretic „Marin Preda” din Odorheiu Secuiesc este una dintre unităţile de învăţământ de top din judeţul Harghita. Liceul primeşte elevi din mai multe regiuni ale ţării, iar numele acordat unităţii de învăţământ este legat de prezenţa marelui scriitor român pe aceste meleaguri în decursul procesului său educaţional.

Unitatea de învăţământ a fost înfiinţată în anul 1990 şi este singurul liceu cu predare în limba română pe o rază de 50 de kilometri. În jur de 350 de elevi studiază aici, în 20 de clase primare, gimnaziale şi de liceu. Performanţele educaţionale ale acestei şcoli rezultă din promovabilitate chiar şi de 100% la examenele naţionale, note de 10 la Bacalaureat, şefi de promoţie la facultăţile urmate, dar şi din numeroase premii şi menţiuni la olimpiade.

În jur de 150 de elevi sunt cazaţi la Casa Sf. Iosif, unde o atenţie deosebită se acordă copiilor aflaţi în dificultate. Parteneriatul public-privat dintre şcoală şi această organizaţie funcţionează foarte bine şi poate fi un model pentru toate regiunile din ţară.

Despre Casa Sfântu Iosif şi despre Liceul teoretic Marin Preda s-au scris multe artcole în presa noastră, subliniindu-se rolul important pe care cele două instituţii îl au pentru deyvoltarea comunităţii româneşti din regiune. Detalii aici

Predarea în limba română într-o comunitate majoritar maghiară este considerată o provocare de conducerea şcolii şi are ca scop valorificarea diversităţii în unitatea de învăţământ şi în comunitate. Prin educaţia interculturală realizată, şcoala este considerată una model în raport cu alte instituţii de educaţie.

Performantele în educatie ale liceului au produs însă şi un efect nebănuit, pe care puţină lume îl aştepta. În ultimii doi-trei ani tot mai mulţi părinţi de naţionalitate maghiară îşi inscriu copii la liceul cu predare în limba română, în speranţa ca într-un oraş unde ponderea populatiei este de peste 97% maghiara, Liceul teoretic Marin Preda reprezintă poate singura soluţie pentru copiii de aceasta nationalitate de a învaţa la un nivel foarte bun limba română şi, astfel, a avea o şansa în plus pe piaţa municii din România.

Unitatea şcolară devine astfel, un model de urmat în ceea ce priveşte interacţiunea dintre elevii români şi cei maghiari, un exemplu demn de luat în considerare şi de alte unităţi de învăţământ din judeţele Covasna şi Harghita. De altfel, directorul Liceului teoretic Marin Preda, domnul Nuţ Stefan este cel mai bun exemplu al unei persoane adaptate perfect regiunii în care traieşte, vorbind fluent atât limba română cât şi cea maghiară. Probabil, în scurt timp numărul de clase ale liceului va trebui mărit, poate cu includerea unor grupe de gradiniţă, şi aceasta nu pentru că membrii comunităţii româneşti din Odorheiu Secuiesc ar cunoaşte vreo creştere, ci din simplul motiv că elevii de naţionalitate maghiară vor accesa din ce în ce mai mult unitatea şcolară, cum de altfel este firesc în Europa secoului XXI.

Suntem convinşi ăa atât administraţia municipiului Odorheiu Secuiesc, cât şi conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Harghita vor înţelege importanţa liceului pentru oraş dar şi pentru judeţ şi vor acorda sprijinul adecvat pentru ca această unitate şcolară de elită să se dezvolte organic, împreună cu elevii municipiului Odorheiu Secuiesc. De altfel, secretarul de stat pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, Kallos Zoltan, sublinia în cursul lunii iulie 2021 că există în societate o dorinţă a maghiarilor de a învaţa limba română, aspect care se regăseşte exemplificat, ad literam, în situaţia din prezent a Liceului teoretic Marin Preda. Detalii aici

Nu în ultimul rand, inclusiv proiectul de realizare a Pietei Sfânta Maria din faţa unităţii şcolare de învăţământ este o dovadă a faptului ca administraţia municipiului Odorheiu Secuiesc a înţeles valoarea unităţii de învăţământ şi a Casei Sfantu Iosif pentru oraş, ceea ce reprezintă o dovada de toleranţă şi înţelegere cum puţină lume spera, la nivelul anilor ‘90, că se poate întâmpla.

Editorial de Ionel Grigorescu