„Minciuna liceelor tehnologice“: tinerii care intră cu nota 2 au viitorul compromis. Cum ar trebui să fie reformat învăţământul din aceste unităţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mii de elevi din toată ţara care au intrat la liceu chiar şi cu medii de 2 sau 3 au viitorul compromis. Motivul: îşi continuă existenţa într-un sistem educaţional care nu-i alfabetizează şi nici nu-i califică pentru o anumită profesie.

Rezultatele admiterii la liceu de anul acesta readuc în spaţiul public două disfuncţionalităţi majore ale ciclului liceal. Concret, este vorba de elevii care ajung la liceu chiar dacă au luat note de 2 şi 3 la Evaluarea Naţională de la finalul clasei a VIII-a, dar şi de miile de locuri neocupate la liceele tehnologice.

Doar în liceele şi colegiile din Capitală au rămas aproximativ 1.400 de locuri libere, potrivit datelor de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (IŞMB), cele mai multe fiind disponibile în unităţile de învăţământ cu specializări tehnologice unde ultimele medii de admitere sunt mai mici de 5.

De pildă, la Colegiul Tehnic „Mircea cel Bătrân“, la profilul Mecanică, au rămas 52 de locuri, ultima medie de admitere fiind 3,89. Pentru acelaşi profil, la Colegiul Tehnic Mecanic „Griviţa“ au rămas 22 de locuri, iar media ultimului candidat admis a fost 2,4.

Cea mai mică medie cu care s-a intrat la liceu: 2,03

O situaţie similară, cu elevi admişi având note sub 5, se găseşte la alte zeci de licee din Bucureşti, cea mai mică medie fiind 2,03 la Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi“, potrivit raportului IŞMB. Mai exact, la 17 licee s-a intrat cu medii între 2 şi 3, la 21 de licee au fost admişi elevi cu media între 3 şi 4, iar la 16 licee din Capitală ultima medie de admitere a fost între 4 şi 5.

Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie, afirmă că marea majoritate a acestor tineri au „viitorul compromis“.

,,Pe de o parte, nu vor beneficia de un învăţământ de o calitate mai bună precum cel din liceele teoretice (cele mai multe sunt mai bine dotate şi au profesori mai bine pregătiţi) astfel încât să reuşească să ia Bacalaureatul şi să intre la o facultate. Desigur, dacă un candidat cu media 2 sau 3 reuşeşte să intre la un astfel de liceu, lui îi va fi greu să facă faţă exigenţelor profesorilor. Apoi, dacă ne întoarcem la liceele tehnologice, constatăm că în forma actuală, ele nu reprezintă o alternativă viabilă pentru tineri”, explică Vişoianu.

Liceele tehnologice reprezintă minciuna care a înlocuit în 2009 şcolile de artă şi meserii cu unităţi de învăţământ care promit atât posibilitatea obţinerii examenului de Bacalaureat, cât şi calificarea într-o anumită meserie.

Potrivit acesteia, locurile rămase libere la liceele tehnologice prezintă două probleme specifice.

„Prima este miza catedrelor de liceu, nu de «profesională». Cu alte cuvinte, sunt profesori în România, mai ales cei de discipline teoretice, care consideră că «dă» mai bine să aibă o catedră la un liceu (fie şi el tehnologic) decât la o şcoală profesională. Pe de altă parte, liceele tehnologice reprezintă minciuna care a înlocuit în 2009 şcolile de artă şi meserii cu unităţi de învăţământ care promit atât posibilitatea obţinerii examenului de Bacalaureat, cât şi calificarea într-o anumită meserie“, subliniază preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie.

Cum ar putea fi modificat învăţământul din liceele tehnologice

Vişoianu mai adaugă că dacă „Ministerul Educaţiei îşi menţine alegerea strategică de a cere acestor copii «excepţionalul» rezultat de a avea şi Bacalaureatul (la fel ca cei din învăţământul teoretic) şi calificare (la fel cu cei din şcolile profesionale), ar trebui să reducă disciplinele din trunchiul comun astfel încât să ajungă la 30% din timpul alocat învăţatului. Apoi, Ministerul Educaţiei ar putea să creeze în orar spaţii pentru activităţi educaţionale de remediere. De pildă, dacă este nevoie, inclusiv pentru a învăţa calcule de clasa a III-a. Nu în ultimul rând, măcar o treime din orar să fie alocată învăţării practice, în contexte reale de muncă“, conchide Vişoianu.

Ce calificări sunt cerute pe piaţa muncii

La rândul său, Tincuţa Apăteanu, preşedintele Asociaţiei „Edusfera“, afirmă că soluţia pentru rezolvarea problemei este o transformare profundă a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic, pentru ca acesta să reprezinte o alternativă reală la învăţământul teoretic.

„De exemplu, instituţiile care sunt acum împărţite în şcoli profesionale şi licee tehnologice ar putea fi redenumite instituţii de învăţământ vocaţional (pe modelul altor sisteme europene) şi ar putea oferi calificări şi specializări în domenii precum Servicii sociale, sănătate şi sport, Mediu şi resurse naturale, Transport şi tehnologie, Turism, Cultură, Management sau orice alte calificări cerute de către angajatori. În plus, absolvenţii acestui tip de instituţii ar trebui să îşi poată continua studiile cu studii terţiare, universitare, dacă îşi doresc acest lucru. Dacă ne uităm la numărul şomerilor în funcţie de nivelul de studii, doar 5% din şomeri au studii superioare, restul au studii medii sau sunt persoane care nu au absolvit nici măcar opt clase“, evidenţiază Apăteanu.




 

 
 

Educație



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite