Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Minciunisie. Promisiunile cu picioare scurte din Educaţie

7
16 Sep 2020 04:04:14
Autor: Daniela Serb
Elevii au început şcoala pe 14 septembrie FOTO Sever Gheorghe
Elevii au început şcoala pe 14 septembrie FOTO Sever Gheorghe

Tablete pentru elevi, ore mai puţine şi program de dimineaţă pentru elevii din anii terminali care în vară susţin examenele naţionale. Acestea sunt doar trei dintre promisiunile neonorate ale ministrului Educaţiei, Monica Anisie.

După şase luni în care s-au făcut multe promisiuni, şcoala a început cu aceleaşi probleme, plus povara regulilor sanitare impuse de pandemie. Autorităţile au scos pe bandă rulantă ordine de urgenţă care, din pix, au rezolvat toate problemele arzătoare din sistem: şi tabletele necesare pentru învăţământul online, şi materialele sanitare din şcoli, şi containerele sanitare pentru unităţile de învăţământ cu toalete în curte şi fără apă curentă, şi posturile de medici şi asistenţi şcolari, dar şi reducerea numărului de ore petrecute de elevi la şcoală, şi un program mai prietenos pentru elevii din anii terminali. Realitatea este însă cu totul alta.

Calcule - la centimă, tablete - ioc!

Una dintre promisiunile rămase fără acoperire este cea a achiziţionării echipamentelor electronice care să permită participarea la lecţii online pentru elevi şi profesori. Ele ar fi cu atât mai necesare cu cât scenariul de învăţare care se prefigurează în condiţii de pandemie este cel hibrid, iar şcolile pot trece în orice moment de la predarea faţă în faţă la cea mixtă sau exclusiv online. Potrivit ultimelor cifre avansate de autorităţi pe 13 septembrie, 12.423 de unităţi au început şcoala în sistem clasic, 4.915 în sistem mixt, iar 263 învaţă exlusiv online.
 
Deşi promise de ministrul Educaţiei Monica Anisie, încă din 10 septembrie, cele 250.000 de tablete cu conexiune la internet pentru ca elevii din mediile defavorizate să participe la şcoala online nu au ajuns nici azi la destinaţie. Anunţat cu surle şi trâmbiţe de către Guvern, contractul de achiziţie a acestor tablete care urmau să fie folosite în programul „Şcoala de acasă” derulat de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi care avea o valoare de 126 de milioane de lei – 504 lei, adică 100 de euro bucata – s-a împotmolit în contestaţii.
 
Licitaţia organizată prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate – ONAC – era împărţită în nouă loturi care vizau toate regiunile ţării. De exemplu, pentru lotul 1, regiunea Bucureşti-Ilfov, valoarea era calculată la 5.760.515 lei şi 32 de bani, iar pentru lotul 5, regiunea de Vest – Arad, Caraş-Severin,, Hunedoara – de 8.988.410 lei şi 12 bani.
 
În plus faţă de cele 250.000 de tablete, ministrul Anisie mai anunţa în prima decadă a lunii august că Ministerul Educaţiei va mai cumpăra cu ajutorul Băncii Mondiale 74.000 de laptopuri pentru 1.100 de licee din proiectul ROSE şi 200.000 de echipamente pentru învăţământul gimnazial, cu bani europeni. Situaţia s-a schimbat însă radical pe 30 august, când, premierul a declarat că pot fi achiziţionate doar 70.000 – 80.000 de tablete din cele 250.000 anunţate iniţial. Motivul? „A existat foarte multă obtuzitate şi rigoare excesivă în derularea procedurii, a durat prea mult”, a explicat premierul Orban, cu referire la licitaţia organizată de ONAC.
 
Două zile mai târziu, pe 1 septembrie, a venit şi reacţia ministrului Anisie, care s-a declarat dezamăgită de felul în care ONAC a gestionat situaţia, dar a spus că nu se simte responsabilă pentru aceasta. Întrebată dacă ar trebui să îşi dea demisia în contextul acestui scandal, Anisie a răspuns: „Am realizat eu achiziţia ca să fac asta?”

Cum s-a obţinut cifra de 250.000

Pe de altă parte, potrivit reprezentaţilor elevilor, cifra de 250.000 de elevi fără acces la educaţie online este una eronată, fiind obţinută în urma completării unui chestionar online. În realitate, susţin elevii, ar fi vorba despre 900.000 de elevi care au absentat în semestrul al doilea al anului şcolar trecut pentru că nu au avut laptopuri sau tablete. „Nu ştim exact dacă au ajuns tabletele sau câte au ajuns. Ştim că, iniţial, era vorba de cele 250.000, ulterior, am aflat că sunt 82.000 şi acum nu ştim dacă vor mai fi în următoarele două-trei săptămâni”, a declarat Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor. Elevii au organizat chiar o demonstraţie în faţa Ministerului Educaţiei în prima zi de şcoală cerând acces la educaţie.
 
Lipsa echipamentelor care să permită participarea la lecţii online nu este însă singura problemă legată de digitalizare. „Nu avem bibliotecă virtuală, lecţii-model ţinute de cei mai buni profesori, înregistrate şi puse la dispoziţia profesorilor şi elevilor, experimente de funcţionare eficientă a învăţământului online şi multe altele”, a atras atenţia expertul în educaţie Ştefan Vlaston.

Uite legea, nu e legea

O altă obligaţie neonorată, dar foarte necesară mai ales în condiţii de pandemie când elevii sunt obligaţi să stea cu masca pe faţă, este cea a reducerii numărului de ore petrecute la şcoală. O lege în acest sens a fost promulgată în toamna lui 2019. Ea prevedea că elevii din ciclul primar ar trebui să stea la şcoală maximum 20 de ore pe săptămână, cei din ciclul gimnazial – 25 de ore pe săptămână, faţă de 26-34, iar cei de liceu, 30 de ore. Actul normativ, susţinut puternic de părinţi, nu a apucat să fie aplicat pentru că a fost prorogat, astfel că lucrurile au rămas tot cum au fost.
 
„Am mers luni la şcoală, cu mască, cu dezinfectant, cu tot ce trebuie. Am primit orarul la clasa a VIII-a pentru ziua următoare: două ore de română, două de fizică, una de tehnologie şi una de sport. Jumătate dintre elevi sunt la cursuri, jumătate acasă. Chiar nu se gândeşte nimeni la copiii care trebuie să stea atâtea ore cu masca pe faţă?”, a întrebat mama unei eleve din Braşov.
 
Profesorul Ştefan Vlaston, expert în educaţie, spune că ministrul avea posibilitatea, dacă voia, să reducă numărul de ore. „Trebuia să reducă numărul de ore de gimnaziu de la 7 pe zi la 4-5, mai ales că eram în pandemie. Îi permitea acest lucru articolul 65 (4) din Legea Educaţiei Naţionale. N-a făcut-o, ca să nu supere sindicatele şi pe profesorii, care rămâneau fără norme. Iar copiii au rămas ţintuiţi 7 ore pe zi în clase, cu masca pe faţă. Soarta lor n-a contat în ochii ministrului Educaţiei”, a comentat Ştefan Vlaston.

Ce se putea face şi nu s-a făcut

Măsura interesului pentru şcoală a dat-o însă intrarea, în chiar prima zi de şcoală, în concediu de odihnă a doi secretari de stat din Ministerul Educaţiei, dintre care unul – Luminiţa Barcari – este şefa învăţământului preuniversitar. Fost ministru al Educaţiei, prof.dr. Mircea Miclea a calificat drept scandaloasă această decizie. „Acest lucru arată că este campania electorală mai importantă decât educaţia tinerei generaţii”, a spus universitarul.
 
Tot el a explicat ce se putea face în aceste luni de pandemie pentru ca şcoala românească să intre într-un nou an mai pregătită decât era la început. „Soluţiile erau ca în mai şi iunie să înceapă şcoala în diverse scenarii. Atunci am fi învăţat din acele experienţe şi acum am fi ştiut ce era bine să facem. A doua soluţie era ca în vacanţa de vară să se facă învăţământ remedial, adică să fie plătiţi anumiţi profesori să îi înveţe pe copii. Marea Britanie a dat 1 miliard şi jumătate de lire sterline pentru învăţământ remedial”, a subliniat Mircea Miclea.
Acesta a pledat pentru înregistrarea într-un studio a lecţiilor ţinute de profesorii buni, la care să fie adăugate animaţie, text, exemple, pentru crearea de lecţii-model. „Poţi să creezi o variantă remedială şi una de excelenţă. De pe mobil, în timp ce merg spre şcoală, elevii pot să acceseze lecţia predată de cel mai bun profesor şi vor învăţa. Inclusiv pentru profesorul de la şcoală va fi un ajutor”, a conchis universitarul.

Învaţă după-amiaza, deşi li s-a promis altceva

O altă normă care se respectă pe sărite este cea potrivit căreia elevii claselor terminale, respectiv a VIII-a şi a XII-a, trebuie să înveţe dimineaţa. „Prin natura noastră, randamentul uman e mai bun în cursul dimineţii. Şi atunci, dacă elevii se pregătesc pentru examene naţionale, e mai bine să înveţe în acest interval al zilei. Pentru că apoi obosim în mod firesc şi organismul consumă energie altundeva decât în creier”, subliniază profesorul Marian Staş, expert în educaţie.
 
Nu peste tot însă această normă poate fi respectată. Şcoala gimnazială nr. 194 din Bucureşti este doar un exemplu. „Dacă este o obligaţie din partea ministerului şi a inspectoratelor, atunci aceste instituţii trebuie să se asigure că această obligaţie poate fi respectată. Dacă nu există, atunci aceste spaţii trebuie create. Nu e vina şcolilor. În tot ce s-a întâmplat în această toamnă, vedem că s-a produs mai degrabă o descentralizare a responsabilităţii. Nu mai răspund ministerul, inspectoratele, ci şcoala. Dar şcoala nu poate să ia decizii pentru că nu are resurse şi nici nu are la cine să apeleze”, arată profesoara de limba română Cristina Tunegaru.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

M Costi
16.09.2020, 07:33:43

Si ce daca ministra "pepsiglas" minte cum ...respira , important este ca domnu' Iohannis este multumit , iar asta conteaza cel mai mult ! Daca sunt ceva ( mici ! ) probleme in Educatie , de vina sunt greaua mostenire , Dragnea , CCR si PSD-ul... !

-6 (14 voturi)
ion carutasul
16.09.2020, 08:26:22

DE acord cu M. Costi . Trebuie inceput cu profesorașul Johannis cel cu PURTATI MASCA ! Se pare ca la fizica se invata despre teoria dispersiei particolelor . Cei de la Harvard au demonstrat ca nicio protectie de genul masca simpla ,cu supaoa ,viziera etc nu protejeaza pe cei din apropiere de un infectat cu Covid 19 . Aerosolii bolii de marimi nanometrice circula catre cei sanatosi . Un profesor de fizica de un oarecare nivel de competenta ar trebui sa se intereseze ,sa se lamureasca inaintew de a trambița ...PURTATI MASCA ! Cat despre tablete ,laptopuri s-ar putea ca unii demnitari sa ne vorbeasca tot despre INFLUENTA RAZELOR DE LUNA asupra GALOSILOR de GUMA !

-4 (12 voturi)
Ionel Marcu
16.09.2020, 09:12:05

Nu, Costi, de vină e Pandemia, care ne-a costat suplimentar deja miliarde și a redus economia și încasările statului cu 20%. PSD e vinovat doar pentru că a creat acest sistem școlar care ține elevii șapte ore în școală, ca să aibă profesorii destule norme, în timp ce ei, profesorii fac școală doar 18 ore (de 50 minute) pe săptămână, asta însemnând 3-3,5 ore pe zi. O porcărie pe care numai PSD putea să o facă iar Anisie, în ciuda unei tentative de limitare a numărului de ore pentru elevi, s-a răzgândit și o menține, tot pentru a nu afecta normele „colegilor”.

-6 (6 voturi)
petre ion
16.09.2020, 08:45:34

Am vazut pe canalele tv care inca nu sunt aservite puterii,ca multi oameni ar dori sa vada o ora de Romana predata de personajul in cauza! Eu as dori sa vad si o ora de fizica predata de "presedinte",apoi sa facem o paralela intre cei doi si Dancila.

+3 (5 voturi)
ana_
16.09.2020, 10:59:07

„Două zile mai târziu, pe 1 septembrie, a venit şi reacţia ministrului Anisie, care s-a declarat dezamăgită de felul în care ONAC a gestionat situaţia, dar a spus că nu se simte responsabilă pentru aceasta.” A avut o vară întreagă să vadă că nu se mișcă licitația. După 3 (trei) zile trebuia deja să facă scandal, să ceară și să obțină înlocuirea conducerii ONAC. Dar ea e ministră ȘI profesoară (?????????????) La fel ca pierdutul în ceață de la Sănătate (bine că i-au făcut vânt la vreme și l-au înlocuit cu Nelu Tătaru, altfel dispăream de pe fața pământului). Ministru e cu normă întreagă, NU cu un al doilea job. Își bate joc de noi, care o plătim, că nu e activitate voluntară, dar și de elevii de la clasă.

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (7)