Strategie. Cum vrea să reducă Ministerul Educaţiei abandonul şcolar în următorii ani
0În România, părăsirea timpurie a şcolii predomină mai ales în rândul anumitor grupuri aflate în situaţie de risc, cum ar fi tinerii din comunităţile rurale, din familii cu venituri modeste, romii şi alte minorităţi, dar şi elevii care au repetat cel puţin un an sau care au abandonat şcoala. Pentru aceştia, Ministerul Educaţiei a elaborat o strategie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii.
"Strategia pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii" propune patru piloni şi şase programe reprezentative, compuse din măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare. Pilonii şi programele reprezentative propuse vor încerca să reducă rata abandonului timpuriu de la 17,3% în 2013 la 11,3% în 2020.
Mai marii de la educaţie vor mai încerca, de asemenea, să asigure accesul pentru cât mai mulţi elevi dincolo de finalizarea învăţământului secundar inferior, ajungând cel puţin la finalizarea învăţământului obligatoriu de 10 clase, 11 cu clasa zero.
Prin urmare, Strategia îşi propune să asigure accesul fiecărui copil la o formă de învăţământ sau formare profesională, cel puţin până la vârsta de 16 ani şi absolvirea clasei a X-a.
Costuri de aproape 1 milion de euro până în 2020
Programele reprezentative încorporează măsuri diferite de prevenire, intervenţie şi compensare. Pe baza datelor existente şi a ipotezelor generale, estimările iniţiale de cost total de implementare a strategiei variază între 651 şi 929 de milioane de euro pentru perioada 2014-2020.
Strategia pentru reducerea abandonului prevede un mecanism de monitorizare şi evaluare pentru a monitoriza şi evalua implementarea Strategiei, dar sprijinirea monitorizării şi evaluării sistemului ca întreg.
Cine sunt elevii care abandonează devreme şcoala
Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă pregnantă mai ales în mediul rural, se arată în documentul publicat pe site-ul Ministerului Educaţiei. La nivelul învăţământului secundar, rata de abandon a fost de 1,5 ori mai mare în şcolile din mediul rural decât în cele din mediul urban.
Elevii săraci rămân în urma celor mai înstăriţi, iar accesul lor la învăţământul secundar superior şi post-secundar este limitat. O mare parte din familii sărace provin din două dintre cele mai sărace regiuni: nord-estul si sud-vestul României. Elevii de etnie romă se află în situaţie de risc din cauza condiţiilor precare de trai şi a sărăciei; situaţia este şi mai gravă pentru fetele de etnie romă, în parte din cauza tradiţiilor culturale.
Şi elevii cu dizabilităţi şi elevii din alte minorităţi sunt în situaţie specială de risc de părăsire timpurie a şcolii. Ratele de repetenţie, unul dintre cei mai importanţi predictori ai abandonului, sunt mari în România, mai ales în rândul băieţilor şi al elevilor din mediul rural din şcolile din învăţământul secundar inferior.
Abandon mare în învăţământul profesional şi tehnic
Rata abandonului aproape s-a dublat în rândul elevilor din învăţământul profesional şi tehnic între anii şcolari 2009-2010 şi 2010-2011. Această creştere este explicată în mare parte de criza financiară şi de decizia guvernului de a desfiinţa şcolile de arte şi meserii din învăţământul profesional şi tehnic în 2009-2010.
Un efect neintenţionat al acestei politici a fost demotivarea elevilor cu performanţe scăzute care s-au confruntat cu un risc mai mare de a abandona decât de a finaliza programul în care erau deja înscrişi şi acest fapt a contribuit la creşterea procentului de tineri şomeri, neînscrişi în nicio formă de educaţie sau formare (numiţi şi NEET), se precizează în document.
De ce părăsesc elevii şcoala
Elevii părăsesc timpuriu şcoala din cauza unor factori de natură personală, familială, şcolară şi socială. Datele internaţionale privind părăsirea timpurie a şcolii indică faptul că, în mod tipic, există mai mult de un factor care determină tinerii să părăsească timpuriu şcoala.
În general, este rezultatul unui proces progresiv şi cumulativ de scădere a implicării. Din punct de vedere al cererii, abandonul poate fi declanşat de probleme personale, de sănătate sau emoţionale cu care se confruntă tinerii. De asemenea, poate fi asociat cu mediile socio-economice sau familiale ale elevilor.
În cazul unora dintre tineri, costul de oportunitate de a rămâne în şcoală este prea mare şi pornesc în căutarea unui loc de muncă sau a altor oportunităţi specifice în afara şcolii. Factorii privind oferta explică, de asemenea, fenomenul abandonului şcolar. Şi accesul limitat la învăţământul de calitate sau la forma de studiu preferată îi poate determina pe tineri să abandoneze. Problemele cu mediul şcolar sau materiile de studiu, în special relaţia cu cadrele didactice şi cu alţi elevi, sunt de asemenea importante.
Ce recomandă Uniunea Europeană
Conform recomandărilor Consiliului European, o strategie completă pentru reducerea abandonului şcolar ar trebui să combine măsuri de prevenire, intervenţie şi compensare, şi să se concentreze mai ales pe intervenţii la nivelul şcolilor şi al elevilor.
1. Măsurile de prevenire sunt menite să reducă riscul de părăsire timpurie a şcolii înainte de debutul problemei, prin asigurarea unei baze solide timpurii copiilor, în vederea dezvoltării potenţialului şi înlesnirii procesului de integreze în mediul şcolar.
2. Măsurile de intervenţie au rolul de a prveni sau corecta fenomenul părăsirii timpurii a şcolii prin îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării profesionale la nivelul instituţiilor de învăţământ, prin reacţionarea la semnele de avertizare timpurie şi prin furnizarea de sprijin specific elevilor sau grupurilor aflate în situaţie de risc de părăsite timpurie a sistemului.
3. Măsurile de compensare sunt menite să îi sprijine pe cei care au părăsit şcoala timpuriu pentru a reveni în educaţie, oferind rute de reinserţie în învăţământ şi formarea profesională şi de dobândire a calificărilor.
Strategia prevenirii părăsirii timpurii a şcolii
În jur de 67.000 de elevi vor abandona şcoala până la şfârşitul acestui an şcolar
Studiu UNICEF: Jumătate dintre şcoli susţin că veniturile de care dispun sunt insuficiente
VIDEO A doua şansă la educaţie pentru copii. Sărăcia nu închide drumuri
Remus Pricopie: În funcţie de an, rata abandonului şcolar în România este între 16,5% şi 18%
Se încarcă comentariile...
