Şcoală

articolul anterior articolul urmator

Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, pare depăşită de problemele grele cu care se confruntă

2
2 Dec 2019 08:18:10
Ştefan Vlaston

Am citit pe Facebook o listă a activităţilor ministrului Educaţiei în săptămâna 25-29 noiembrie. Cel mai frapant lucru este absenţa unora dintre problemelor esenţiale cu care se confruntă ministerul Educaţiei. Printre acestea, schimbarea persoanelor cu funcţii de conducere moştenite de la PSD, lămurirea aplicării legii care prevede 20, 25, 30 ore/săptămână la primar, gimnaziu, liceu, problemele legate de bugetul pe 2020.

Modificarea prevederii care interzice elevilor cu medii de admitere sub 5 să meargă la liceu.

Ministrul Educaţiei nu explică de ce aproape un milion de elevi au parcurs în ultimii 10 ani liceul degeaba. Nu au luat Bacalaureatul sau nici nu s-au înscris la examen. Şi nici competenţe profesionale nu au obţinut. Termini gimnaziul cu note de 2, 3, 4 şi vii la liceu să înveţi integrale, derivate, fizică cuantică şi teorie literară! Cine câştigă să mergem mai departe pe acest drum? Aici trebuie rezolvată mai întâi problema orientării şcolare şi profesionale, multiplicarea traseelor educaţionale, examen de admitere la liceu, separarea filierei teoretice de cea profesională încă din clasa a V-a, aşa cum este în Germania. Cum se explică faptul că 40% dintre absolvenţii de gimnaziu nu ştiu cele patru operaţii aritmetice? Tot în Germania, 70% dintre elevi învaţă în şcoli profesionale, nu 20% cum este la noi. Şcoala trebuie să se plieze pe nevoile, cerinţele, talentele şi personalităţile elevilor, nu invers. Alegerea unui traseu educaţional greşit este şi principală cauză de abandon şcolar. Când îi obligi pe elevi să înveţe lucruri care le depăşesc resursele şi înclinaţiile, refuză şcoala. Nici o schimbare în acest domeniu nu se întrevede în planurile ministrului Educaţiei.

Schimbarea persoanelor cu funcţii de conducere moştenite de la PSD

Secretarii de stat Gigel Paraschiv şi Irina Elisabeta Kovacs, directorii generali şi directorii din minister, Inspectorii Generali şi directorii de şcoli, chiar şi cei cu delegaţie, sunt, bine mersi, în aceleaşi funcţii. Nu se aude nmic despre schimbarea acestora.

Gigel Paraschiv a fost numit în mai 2012 de Victor Ponta, susţinut de Ecaterina Andronescu şi Mihnea Costoiu, şi aflat în centrul unui scandal după ce a demis ilegal 13 inspectori şcolari pentru a numi apropiaţi ai PSD în funcţii, la ordinul lui Liviu Pop. 

Irina Elisabeta Kovacs a fost candidat UDMR pentru Senat în 2008, 2012 şi 2016, numită în Ministerul Educaţiei Naţionale de Sorin Grindeanu şi implicată în scandalul ordonanţei de urgenţă privind predarea orelor de română la clasele în limba minorităţilor naţionale.

Să fi devenit noul ministru al Educaţiei „prizoniera” acestora? Şi la capitolul de noi consilieri sunt făcute numiri de neînţeles, persoane care nu au nimic în comun cu educaţia, sau sunt în flagrant conflict de interese:

Bogdan Steriopol, fost impresar şi jurnalist sportiv, concediat de la un cotidian sportiv pentru că ar fi încălcat etica jurnalistică, masterand la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a SRI.

Claudiu Săftoiu, membru PNL, fost consilier prezidenţial şi director al Serviciului de Informaţii Externe, demisionar după ce a explicat unei comisii parlamentare de anchetă cum interceptează SIE telefoanele unor cetăţeni străini pe teritoriul României, fără nici o legătură cu domeniul Educaţiei.

Daniela Vişoianu, vicepreşedintă a unei Asociaţii care chiar în urmă cu un an încheia un contract pe fonduri europene cu Ministerul Educaţiei. Conform site-ului Edupedu.ro, dna Vişoianu se află într-un flagrant conflict de interese, pentru că este consilier al ministrului, deşi derulează contracte cu instituţia condusă de ministru.

Lansarea licitaţiilor pentru manualele şcolare de clasa a VII-a, în absenţa planului cadru şi a programelor şcolare adaptate

Cum să lansezi licitaţii pentru o clasă de gimnaziu când nu ai planurile cadru şi programele şcolare la acea clasă?

Revenim aici la aplicare recentei legi care impune 20, 25, 30 de ore/săptămână la primar, gimnaziu şi liceu. Legea se aplică începând cu anul şcolar următor. După bâjbâieli privind discuţia pe noul plan cadru, care trebuie să respecte legea, dna ministru a pasat problema în ianuarie anul viitor. Probabil cu intenţia de a propune guvernului prorogarea termenului de aplicare a legii. Numai că această prorogare presupune ca elevii de clasa a VII-a să stea în continuare în şcoli 34-36 de ore, ceea ce este un atentat la sănătatea lor fizică şi psihică. Nu-şi poate nimeni permite aşa ceva. În alte sisteme educaţionale elevii stau şi după amiaza în şcoală. Dar au spaţii, condiţii de igiena, personal calificat pentru masa caldă, pentru activităţi recreative şi de joacă. Nu este cazul şcolilor noastre, poate cu puţine excepţii.

Profesorii, directorii, trebuie să-şi facă din timp calculele, să ştie de câte norme dispun în anul următor, iar cei care rămân fără norme să-şi caute din timp un alt serviciu. Şi atunci, când va fi elaborat noul plan cadru, când vor fi adaptate programele şcolare, dacă trebuie lansate licitaţiile pentru manuale, iar în martie 2020 se fac încadrările profesorilor pentru noul an şcolar? Aici dna ministru are o problemă cât casa, pe care evită să o lămurească. Elaborarea noilor planuri cadru este o problemă extrem de urgentă, care trebuie rezolvată în câteva săptămâni.

Mai spune dna ministru: „Am cerut direcţiilor responsabile cu asigurarea manualelor şcolare să urgenteze setul de măsuri pentru elaborarea, verificarea şi avizarea manualelor şcolare”.

Încă o dată, în lipsa planului cadru şi a programelor adaptate la noul plan cadru nu se poate avansa în domeniul elaborării, verificării şi avizării manualelor şcolare. Doar dacă dna ministru are în vedere nerespectarea legii privind numărul de ore la primar, gimnaziu, liceu. Ce facem, ignorăm legile, asa cum făcea şi PSD?

La data aceasta trebuia să existe deja o comisie formată din experţi independenţi care să lucreze la elaborarea noilor planuri cadru, în conformitate cu legea recent promulgată.

Cum va fi construit bugetul ministerului Educaţiei pentru 2020

Dna ministru a declarat că doreşte la rectificare o suplimentare a bugetului cu 1% din PIB, pe care ministerul să o cheltuiască în decembrie! Bineînţeles că nu este posibil aşa ceva. Cheltuielile cu salariile reprezintă circa 80-82% din bugetul ministerului, iar reducerea cu 15% a numărului de ore, prevăzută de legea menţionată, înseamnă o implicaţie serioasă asupra bugetului ministerului. Proiectul de act normativ privind reorganizarea ministerului Educaţiei şi Cercetării propune o creştere a numărului de angajaţi în minister, comparativ cu numărul angajaţilor existenţi în cele două ministere, Educaţiei şi Cercetării. Ce facem, nu reducem la jumătate birocraţia? Ca tot nu sunt bani de pensii şi salarii pentru 2020. Ministrul de Finanţe a cerut un audit intern la ministere, pentru a se stabili reducerea personalului angajat. Iar ministerul Educaţiei a anunţat deja o creştere a numărului de angajaţi!

În concluzie

Problemele importante ale ministerului nu sunt cele abordate de dna ministru, ci:

  • Înlocuirea persoanelor cu funcţii de conducere moştenite de la PSD;
  • Rezolvarea urgentă a problemei planurilor cadru rezultate din legea recent promulgată;
  • Adaptarea programelor şcolare la acest nou plan cadru;
  • Problemele legate de abandonul şcolar;
  • Probleme legate de şcolile cu wc-ul in curte;
  • Cum rezolvăm supraaglomerarea din unele şcoli care învaţă în 3 schimburi, în timp ce altele au spaţii excedentare;
  • Ce facem cu zecile de licee tehnice care de ani buni înregistrează zero promovare la Bacalaureat;
  • Instalarea unui sistem obiectiv de măsurare a progresului şcolar al elevilor, folosind aplicaţii informatice;
  • Motivarea profesorilor la autoformare continuă prin salarizare legată de progresul şcolar al elevilor;
  • Cauzele şi soluţiile pentru îmbunătăţirea rezultatelor foarte proaste de la examenele naţionale şi de la testele PISA;
  • Îmbunătăţirea orientării şcolare şi profesionale, astfel încât să nu mai ajungă elevi pe trasee educaţionale nepotrivite propriilor personalităţi;
  • Descentralizarea şi acordarea de grade de libertate profesorilor pentru a-şi adapta munca la colectivele de elevi cu care lucrează;
  • Măsuri pentru extinderea învăţământului profesional dual, inclusiv prin motivarea antreprenorilor să se implice în acest proces.
  • Schimbarea compoziţiei Consiliilor de Administraţie din şcoli, astfel încât părinţii să aibă cuvântul decisiv.
     

Ştim că toate aceste obiective nu pot fi puse în operă într-un timp scurt. Dar un început, lansarea în dezbatere publică a problemelor cu adevărat importante, trebuie realizată. Iar cele privind planurile cadru cer o rezolvare imediată. Altfel, încremenirea în tiparele învăţământului actual, mare parte moştenite de la învăţământul comunist, nu serveşte intereselor de dezvoltare ale României în etapa actuală.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Vanatorul/d.c.
2.12.2019, 10:06:14

Comentariu considerat abuziv.

Andrei K
2.12.2019, 22:29:18

Din păcate, cam are dreptate dl. prof. Vlaston: doamna ministru are o abordare managerială cam nearticulată și pare că nu știe să prioritizeze multele probleme ale învățământului autohton. În plus, când parcă acorzi mai mult timp festivismului și acțiunilor de partid (la o lună de la numirea în funcție, totuși), decât creării unui leadership adevărat în minister, arată faptul că, poate, ai performa mai bine în altă parte sau într-o altă poziție. Va sosi decontul, însă, destul de repede; pâcat doar că-l va plâti tot școala românească!