Modificări importante aduse Educaţiei. Elevii vor învăţa după reguli noi din toamnă

Noul regulament al şcolilor va intra în vigoare la 1 septembrie Foto: Alina Mitran

O singură medie anuală pe fiecare disciplină, cel puţin trei note peste numărul săptămânal de ore, fără elevi exmatriculaţi şi transferuri de la o şcoală la alta şi fără cadouri pentru profesori. Acestea sunt principalele modificări aduse Legii Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a emis un ordin prin care se aprobă noul Regulament-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar (ROFUIP).  

Documentul compatibilizează prevederile conţinute cu structura noului an şcolar – 5 module, cuplate cu 5 vacanţe –, reglementează folosirea catalogului electronic în unităţi-pilot pentru început şi stabileşte o nouă modalitate de notare la clasă. Astfel, numărul de calificative sau note pe care le va primi fiecare elev într-un an vor fi puse de profesor în funcţie de numărul de ore alocat săptămânal disciplinei. Profesorii vor decide câte note acordă elevului pe an, în funcţie de numărul de ore prevăzut în planul-cadru. 

O singură medie anuală pe disciplină

Tezele nu mai sunt obligatorii. La fiecare disciplină, numărul de calificative/note acordate anual este cu cel puţin trei mai mare decât numărul de ore alocat săptămânal disciplinei în planul-cadru de învăţământ. Adică, dacă un elev are trei ore pe săptămână de Limba română, la finalul anului trebuie să aibă în catalog şase note. 

Elevii din clasele primare, gimnaziu şi liceal şi cel postliceal vor avea cel puţin două evaluări scrise pe an şcolar, faţă cel puţin o evaluare scrisă pe semestru. 

Documentul mai stabileşte că situaţia şcolară la fiecare disciplină se încheie anual cu o singură medie. Aceasta va fi calculată ca medie aritmetică din numărul de note obţinute de elev pe parcursul anului şcolar. 

Noul regulament limitează drastic posibilitatea trasferului elevilor de clasa a IX-a – fiind posibil doar din considerente medicale – şi exclude posibilitatea ca elevii să fie exmatriculaţi, măsura urmând să poată fi aplicată doar la şcolile postliceale. 

Noul regulament încearcă să elimine din nou orice posibilitate de colectare a fondurilor băneşti de la părinţii elevilor şi instituie o comisie de mentorat didactic şi formare în cariera didactică în fiecare şcoală. 

„Modificările nu reprezintă noutăţi“

Daniela Vişoianu, expert în educaţie, este de părere că modificările aduse ROFUIP nu reprezintă noutăţi, ci, mai degrabă o aliniere cu norma primară sau practicile curente. „De exemplu, Legea nr. 56/2019 a modificat durata învăţământului obligatoriu, art. 16 al Legii educaţiei naţionale prevede la alin. (1), că „învăţământul general obligatoriu cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul secundar superior şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”. Or, nu poate exista exmatriculare din învăţământul obligatoriu”, este de părere Daniela Vişoianu. 

Cei cărora văd în exmatricularea elevilor o soluţie, expertul în educaţie le spune că un copil nu devine „problemă” peste noapte: „De regulă, colectivele de elevi, unităţile de învăţământ tind să marginalizeze un copil care are provocări de comportament şi forţează, deseori prin hărţuire, plecarea acestuia – este eliminat ca un corp străin. După ce reuşesc, atenţia se mută către alt copil care iese din normă, pentru că întotdeauna e nevoie de un ţap ispăşitor”. 

Or, când ştii că exmatricularea nu mai este o soluţie, nu mai poate funcţiona nici ca ameninţare. „Este de dorit să reorientezi procesul devenirii ca şcoală incluzivă în sensul prevenirii situaţiilor complicate. Ştim deja de mulţi ani că este nevoie de mai multă atenţie, consiliere, management de caz în echipe multidisciplinare, lucru cu familia şi aceasta este calea”, subliniază expertul.

Refuzul trebuie justificat

Cât priveşte transferurile elevilor, apreciază specialistul, este lăudabilă introducerea obligaţiei pentru Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ în care se solicită transferul, de a motiva refuzul de aprobare a cererii. „Aceasta va reduce din suspiciunile legate de modul în care sunt favorizate sau nu solicitările de transfer şi va obliga CA-urile la stabilirea unei proceduri cunoscute de toţi cei interesaţi şi la mai multă transparenţă”, consideră Vişoianu.  

Deşi ROFUIP pune în acord activitatea unităţilor de învăţământ cu noua structură a anului şcolar, este nevoie pentru partea de evaluare, mai ales, de un ghid pentru profesori, cu exemple de planificare şi colaborare între cadrele didactice. „Altfel, de cinci ori pe an, înainte de vacanţe, 13-19 profesori vor da teste sau proiecte în acelaşi timp. Noi nu avem în România istoric, experienţă de colaborare între cadrele didactice. Aşteptarea mea este ca unităţile de învăţământ să modeleze orare mai potrivite ritmului cu module, astfel încât învăţarea să fie mai vizibilă şi planificarea pentru profesori să fie simplificată – şi există pedagogii alternative care fac asta bine de zeci de ani”, conchide Daniela Vişoianu. 

Părinţii susţin modificările

La rândul lui, Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi – Învăţământ Preuniversitar, susţine noile modificări. „Nu poţi exmatricula un elev dintr-un sistem de învăţământ care este obligatoriu până la finalul clasei a XII-a. Dacă elevul dă foc la şcoală, va răspunde penal, în funcţie de vârstă sau familia va răspunde civil”, argumentează Iulian Cristache.

Cât priveşte transferul elevilor în clasa a IX-a, nici după actualul regulament nu se poate face dacă nu ai adeverinţă medicală, punctează reprezentantul părinţilor: „Condiţia este inclusiv de medie – trebuie să ai media egală cu a ultimului elev din clasă. Şi până acum a fost la fel. Şi mai poţi să te transferi atunci când te muţi de la Braşov la Bucureşti. Aceasta este o situaţie excepţională. Lucrurile sunt clare şi erau clare dinainte, dar nu se respectau regulile. Am avut în Teleorman elevi care s-au mutat şi, în adeverinţa medicală, se specifica inclusiv clasa la care ar fi trebuit mutat copilul. Era ceva de noaptea minţii. Adică, te duci la psiholog, îţi spune că e nevoie de acest transfer că eşti afectat emoţional, dar ce să vezi, psihologul spune şi clasa în care să mergi”, dezvăluie reprezentantul părinţilor funcţionarea unui mecanism de eludare a regulilor. 

Cât priveşte interzicerea colectării de bani şi cadouri pentru profesori, Iulian Cristache subliniază că reprezintă o nouă încercare de a pune capăt corupţiei din sistem. „Totul este ca şi noi, părinţii, să subscriem la ce scrie în regulament. Vedeţi, ne place să arătăm către profesori, dar şi noi contribuim la această situaţie. Orice ordin ar da un ministru, dacă noi, ca oameni, nu reuşim să devenim educaţi şi responsabili, este inutil. Reprezentantul părinţilor trebuie să fie real în şcoală. Pentru că şi noi avem probleme. Într-un procent de masă, reprezentanţii părinţilor urmăresc interesele propriului copil, nu pe cele de grup. Regulamentul este un pas înainte, dar sancţiunile trebuie categoric puse în aplicare”, conchide Cristache. 

Noul regulament urmează să se aplice de la 1 septembrie 2022.