Normele de igienă obligatorii la întoarcerea elevilor la şcoală, pe 2 iunie

Examenele de anul acesta nu vor semăna cu cele de anul trecut

Un ordin comun al Ministerului Educaţiei şi Ministerului Sănătăţii stabileşte normele de igienă care trebuie respectate pe parcursul reluării cursurilor pentru clasele terminale şi a examenelor naţionale din acest an, în contextul prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

Astfel, în această vară, organizarea examenelor naţionale ia forma unei curse contra cronometru pentru toţi cei implicaţi în sistemul de educaţie. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii au adoptat un ordin comun care stabileşte ce măsuri trebuie luate astfel încât atât cursurile şcolare care vor fi reluate între 2 şi 12 iunie pentru elevii claselor a VIII-a şi a XII-a, cât şi organizarea examenelor naţionale să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă pentru toţi cei care participă. În primul rând, din 2 iunie, curţile şcolilor trebuie bine delimitate şi semnalizate asigurând un circuit strict de intrare a elevilor, aceştia fiind însoţiţi de cadrele didactice atât la intrarea în şcoală, cât şi la ieşire, având grijă să se păstreze distanţa fizică. 

Şcolile trebuie să asigure săpun, dezinfectant şi măşti

„La intrarea în clase se vor asigura covoraşe dezinfectante, măşti de protecţie şi substanţe dezinfectante pentru mâini. Unitatea de învăţământ va asigura săpun, prosoape de hârtie, dispensere cu dezinfectant pentru mâini. Măştile trebuie purtate tot timpul desfăşurării activităţii, iar igienizarea mâinilor se va face des. Coridoarele, cancelaria, clasele, grupurile sanitare vor fi dezinfectate permanent, în sălile de clasă se vor afla maximum 10 elevi, iar durata cursurilor va fi de 3 ore, pentru elevii de liceu, şi 2 ore, pentru cei de gimnaziu. Grupele de elevi vor păstra aceeaşi clasă pe tot parcursul pregătirii. La finalul activităţilor, elevii vor primi câte o mască nouă pentru a merge către casă”, se mai arată în ordin. 

În plus, în fiecare zi, la intrarea în şcoli se va face un triaj epidemiologic, de către un medic sau asistent medical desemnat. Elevilor şi cadrelor didactice li se va măsura temperatura, care nu trebuie să fie mai mare de 37 de grade Celsius. Dacă vreun elev sau cadru didactic va avea simptome suspecte, nu va fi lăsat în şcoală. Totodată, participarea elevilor la activităţile de pregătire va fi decisă de părinţii acestora, după evaluarea încadrării în grupele de risc a elevilor sau a membrilor familiilor acestora, persoane cu boli cronice sau cu vârsta peste 65 de ani. Elevii care nu vor participa vor beneficia de o formă de pregătire alternativă online sau prin asigurarea de resurse educaţionale. 

Două zile pentru coordonare

Timpul pe care inspectoratele, şcolile şi autorităţile locale îl au pentru a se organiza este însă extrem de scurt. Astfel, până joia viitoare, şcolile trebuie să gândească proceduri proprii de organizare, iar în două zile de la publicarea ordinului în Monitorul Oficial, inspectoratele trebuie să trimită către direcţiile de sănătate publică lista cu profesorii, personalul şi elevii care vor participa la pregătirea din 2-12 iunie, dar şi la examene, cu toate că nu s-au stabilit comisiile de examen, iar elevii nu s-au înscris. Ordinul nu specifică nici cine se va ocupa de predarea online pentru elevii care nu pot participa la cursuri, de vreme ce profesorii vor fi prezenţi în clase. 

Antonia Pup, preşedinta Consiliului Naţional al Elevilor, spune că, deşi ordinul a fost semnat pe 8 mai, Ministerul Educaţiei nu le-a adus la cunoştinţă existenţa acestuia. „Mi se părea normal acest lucru, deoarece ieri (marţi, 12 mai – n.r.) am avut Comisie de dialog social şi, conform principiului asumării deciziilor în baza unei consultări cu partenerii sociali implicaţi, ministerul avea această datorie. Deciziile care au fost luate nu au fost rezultatul unor consultări, aşa cum ne aşteptam. Iar acest lucru demonstrează procesul decizional deficitar din Ministerul Educaţiei. Dar, mergând puţin pe fondul acestui Ordin, ţin să punctez faptul că mi se pare un timp destul de scurt – două zile – în care profesorii, elevii trebuie să se coordoneze pentru a transmite toate datele privind înscrierile la examenele naţionale. Îmi doresc ca acest proces să fie tratat cu responsabilitate şi cu profesionalism de către factorii decizionali din teritoriu, însă am rezerve”, arată Antonia Pup.

Preşedinta Consiliului Naţional al Elevilor mai spune că nu toţi tinerii vor putea să participe la cursuri în condiţii optime, astfel că perioada de fixare a cunoştinţelor este compromisă cu puţin timp înainte de susţinerea examenelor. „Şi părinţii, şi elevii se simt complet dezorientaţi. Noi am trimis încă de săptămâna trecută un set de întrebări la Ministerul Educaţiei pentru a avea o claritate a procesului prin care trebuie să treacă elevii în perioada următoare şi nu am primit un răspuns”, spune eleva.

Cât priveşte strict măsurile de igienă, adaugă Antonia Pup, atâta vreme cât ele au fost stabilite de specialişti, elevii nu le vor contesta. 

„Nu pot fi luate decizii care să mulţumească pe toată lumea”

„E un an compromis şi trebuie să înţelegem cu toţii că nu pot fi luate decizii perfecte care să mulţumească pe toată lumea. Am luptat cu toţii să nu fie un an îngheţat pentru că acest lcuru era foarte uşor şi terminam cu aceste discuţii interminabile”, spune Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi. 

Acesta adaugă că a rămas în continuare un susţinător al organizării examenelor naţionale în format clasic, dar că nu exclude o reevaluare a poziţiei, dacă situaţia privind pandemia se va schimba. „Ieri (marţi – n.r.), am cerut de la Ministerul Sănătăţii un punct de vedere clar prin care se garanteze că procedurile care vor fi impuse vor aduce un grad de securitate aproape de maximum – pentru că risc poate să existe nu doar în pandemie, ci şi într-un an normal.”

Cristache mai spune că, în funcţie de acest răspuns, Ministerul Educaţiei trebuie să aibă o variantă de rezervă astfel încât, dacă, după data de 15 mai, nu vom putea vorbi despre o aplatizare sau o descreştere a curbei, să luăm în calcul şi echivalarea sub o formă sau alta a acestor examene. „Numai că întrebarea majoră este: ce facem cu acei elevi care au terminat liceul în urmă cu 2-5-7 ani şi nu au fost capabili să ia Bacalaureatul? Pentru că suntem obligaţi, ca să nu facem discriminare, să le echivalăm şi lor. Eu cred că ar trebui să ne intereseze că am putea da o diplomă de Bacalaureat unuia care nu ştie nici măcar tabla înmulţirii.”

Unele sindicate se opun examenelor

Simion Hancescu, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, a declarat recent că a cerut Ministerului Educaţiei echivalarea notelor din anii de studiu. „Faptul că învăţământul superior a luat decizia să nu dea examenul în format clasic ne pune pe gânduri. Înseamnă că riscurile există. Echivalarea notelor de peste anii de studii, în condiţiile date, este cea mai apropiată de normal. Realitatea pe care o trăim acum ne arată că un examen clasic nu poate fi susţinut în condiţii normale. Nu cred că poate fi un examen obiectiv în condiţii improprii, elevi cu masca pe faţă la temperaturi ridicate la finalul lunii iunie, sălile cu aer condiţionat sunt puţine”, a argumentat Simion Hancescu.