Orban: „Ne dorim o reformă foarte solidă în educaţie”. Aşa au spus şi Dragnea şi mai toţi conducătorii României. Şi nu s-a întâmplat nimic

Premierul Orban o ia pe urmele predecesorilor cu reforma în educaţie. Dragnea era şi mai categoric. „România are nevoie disperată să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educaţiei a eşuat“. Şi nu s-a întâmplat nimic. Cine să facă reforma? Liviu Pop, Ecaterina Andronescu? De ce ar fi acum altfel? În ce mă priveşte sunt sceptic că se va schimba ceva în bine în educaţia românească

Tabloul de astăzi al educaţiei din România
 

1. Pandemia scufundă învăţământul în cel mai negru scenariu. Chiar guvernul recunoaşte că un milion de elevi nu au acces la învăţământul online;

2. România este ruşinea Europei,  pe ultimul loc în Europa la testele PISA. Nu s-a adoptat niciun scenariu pentru remedierea acestei situaţii;

 3. În World University Rankings QS, România este prezentă în Top 1000 doar  cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi Universitatea din Bucureşti, ambele ocupând un loc în categoria 801+;

 4. 44% dintre elevii de 15 ani sunt analfabeţi funcţionali;

5. 47% dintre absolvenţii de gimnaziu nu iau 5 la matematică la Evaluarea Naţională pentru că nu ştiu cele patru operaţii aritmetice;

6. Doar 50% dintre elevi, înscrişi în clasele terminale,  promovează examenele naţionale;

7. Un milion de elevi au făcut liceul degeaba, în ultimii 15 ani. N-au luat Bacalaureatul sau nu s-au înscris la acest examen;

8. Zeci de licee funcţionează în continuare cu zero promovare la Bacalaureat;

9. Avem 18% abandon şcolar, iar la trecerea de la clasa a VIII-a la liceu, abandonul este de 27%; 10. Populaţia şcolară a scăzut în ultimii 15 ani cu 1,5 milioane elevi. Iar numărul studenţilor s-a redus la jumătate;

11. 200.000 de elevi sunt trecuţi în scripte şi cataloage, fără să vină la şcoală. Un abandon şcolar ascuns;

12. Doar 20% dintre elevi învaţă la Şcoala Profesională, în timp ce în Germania sunt 70%;

13. Nu există suficiente trasee educaţionale, pentru ca şcoala să se plieze pe nevoile, cerinţele, aptitudinile elevilor. Nu avem o selecţie la admiterea la liceu. Şcoala se comportă ca un malaxor, în care intră toţi elevii şi scapă cine poate;

14. Nu există Orientare Şcolară şi Profesională de calitate, care să îndrume elevii pe traseele educaţionale potrivite cu personalitatea lor.

15. Nu există mecanisme de urmărirea a eficienţei cheltuirii fondurilor alocate;

16. Nu există un sistem standardizat, unitar la nivel de ţară, care să măsoare progresul şcolar al elevilor;

17. Nu există motivarea salarială care să genereze performanţa  profesorilor;

18. Nu s-a actualizat legislaţia după ce PSD a modificat Legea Educaţiei Naţionale cu 63 de OUG-uri;

19. Avem încă 900 de şcoli cu WC-ul în curtea şcolii, fără asigurarea unor norme elementare de igienă;

20. Nu s-a aplicat legea care reduce la 20, 25, 30 numărul de ore săptămânale la primar, gimnaziu, liceu.

Iată şi priorităţile pe termen scurt, capitolul Educaţie, ale  programului de guvernare al PNL, din februarie 2020

• Elaborarea Strategiei Naţionale pentru educaţie timpurie. A fost elaborată, ca un capitol în Strategia Naţională de Apărare. De ce la Apărare şi nu în altă parte, greu de argumentat!

• Revizuirea şi adoptarea planurilor cadru, realizarea programelor şcolare, a manualelor şi altor resurse educaţionale necesare, prin continuarea efortului de reformă curriculară.

Zero. Nu s-a realizat nimic la acest obiectiv, sau lucruri secundare, neesenţiale.

• Promovarea programelor de învăţământ profesional – dual şi extinderea acestora prin adecvarea cadrului instituţional existent.

Zero. Nimic relevant.

• Extinderea etapizată a programului ,,Masă caldă” şi creşterea calităţii programelor de ,,Afterschool” publice şi private.

Zero. Nimic relevant.

• Organizarea concursului de inspectori şcolari generali, inspector şcolari generali adjuncţi, directori ai Caselor Corpului Didactic, directori şi directori adjuncţi din unităţile de învăţământ pentru anul 2020 şi limitarea practicii de delegare în interesul învăţământului;

Zero. S-a procedat exact invers. S-au numit Inspectori Generali, directori, din „aparatul” PNL, fără concurs.

• Monitorizarea asigurării normelor de igienă în cadrul unităţilor de învăţământ.

Zero, avem 900 de şcoli fără condiţii de igienă elementară, cu wc-ul în curtea şcolii.

După declaraţiile premierului Orban, luni va fi prezentat programul de guvernare al PNL. Ce credibilitate poate avea dacă într-un an de zile nu s-a realizat nimic notabil în Educaţie? Cu un ministru departe de calităţile manageriale cerute de un post de asemenea importanţă? Ce facem, ne furăm căciulă în continuare? Cine plăteşte, până la urmă, aceste erori grave?

Iată declaraţiile recente ale premierului Orban, referitoare la educaţie:

“Ne dorim o reformă foarte solidă în educaţie, care să aducă educaţia cât mai aproape de nevoile reale ale pieţei muncii şi mai ales să permită oricărui copil care să iese din şcoală să fie cât mai bine pregătiţi să facă faţă competiţiei de pe piaţa muncii şi competiţiei din societate. „Tot educaţia, din punctul nostru de vedere, trebuie să se axeze pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, iniţiativei, asumării de răspundere şi de determinarea unui comportament responsabil din partea tinerilor la absolvirea studiilor. Un accent deosebit pe învăţământul tehnic pentru că, din păcate, o mică perioadă de timp noi am pus pe plan secund învăţământul tehnic, atât profesional – liceele tehnologice, dar şi învăţământul tehnic universitar”.

Problema conducătorilor noştri este că de la vorbe la fapte este o cale prea lungă.  Vom compara programul de guvernare al PNL, capitolul Educaţie, cu toate aceste deziderate, neîmpliniri, restanţe. „România Educată”, proiectul preşedintelui Iohannis, are orizont de realizare anul 2030. Şi până atunci ce facem, aşteptăm încă 10 ani fără să modificam ceva în structura şi funcţionarea învăţământului nostru?

Iată, în opinia mea, priorităţile pe care ar trebui să le cuprindă programul de guvernare al PNL, anunţat pentru luni

• Actualizarea cadrului legislativ, a legii Educaţiei Naţionale, care a fost modificată de 63 de ori de PSD. Ce facem cu acele modificări, le păstrăm?
• Adoptarea unuor măsuri necesare situaţiei şcolare impuse de pandemie. Şcoala online este un eşec major, de aceea majoritatea ţărilor occidentale au păstrat şcolile deschise;
• Refacerea arhitecturii curriculare, în toate componentele sale, ţinând cont de rezultatele testelor PISA. Adăugarea în curriculum a  dimensiunilor aplicativ-practică, transdisciplinară, generatoare de învăţare continuă. Arhitectura curriculară trebuie să asigure un cadru atractiv de învăţare;
• Reconsiderarea arhitecturii instituţionale, în specială a învăţământului profesional, a trecerii clasei a IX-a la gimnaziu;
• Depolitizarea managementului şcolar. Toate funcţiile de conducere scoase la concurs;
• Repartizarea unor resurse financiare importante pentru infrastructura şcolară;
• Înfiinţarea  unor mecanisme de urmărire a eficienţei cheltuirii banilor, în absenţa cărora banii dispar ca apa în nisip. Mărirea fondurilor alocate educaţiei doar după adoptarea acestor mecanisme.
• Înfiinţarea unui sistem de măsurare a progresului şcolar al elevilor;
• Salarizarea profesorilor şi managerilor funcţie de performanţe şi rezultatele muncii;
• Un impuls important şi semnificativ pentru învăţământul profesional. Adaptarea la piaţa muncii;
•  Instrumente de evaluare a învăţământului universitar, după modelul ţărilor vestice;
•  Evaluarea şi adoptarea de măsuri potrivite pentru combaterea abandonului şcolar;
•  Reducerea numărului de funcţionari şi de personal administrativ, care să elibereze fonduri pentru sistemul de educaţie;
• Transformarea liceelor tehnice cu sub  40% promovare la Bacalaureat în şcoli profesionale;
• Introducerea examenelor de admitere la liceu;
• Obligativitatea masteratului didactic în pregătirea profesorilor;

Voi comenta capitolul Educaţie din programul de guvernare al PNL, după apariţia acestuia.