Parlamentul vrea să scurteze perioada blocării posturilor de titular din învăţământ

Parlamentarii vor să le interzică şcolilor să mai blocheze posturile de titular pentru profesorii care îşi găsesc alte joburi şi aleg să plece. În acest moment, un dascăl titular poate bloca un post chiar şi zece ani dacă alege să plece să predea la altă şcoală sau să iasă efectiv din sistem.

Cadrele didactice titulare care vor să plece prin detaşare în altă instituţie ar putea fi constrânse să scurteze perioada în care îşi pot ţine posturile blocate. Mai exact, un profesor care se detaşează la o unitate de învăţământ din Bucureşti (blocându-şi postul obţinut într-un sat, de exemplu) poate preda în acest oraş doar trei ani după care dascălul este obligat să activeze în judeţul unde a reuşit să se titularizeze, arată un proiect de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament. Legea actuală prevede că un dascăl detaşat (în urma cererii sale sau ca urmare a unei hotărâri a Inspectoratului Şcolar) îşi poate ţine postul rezervat de-a lungul a zece ani consecutivi.

„Fiecare instituţie de învăţământ îşi doreşte cadre didactice stabile, însă din cauză că sunt puţine catedre unde candidaţii se pot titulariza, iar o bună parte din acestea se află în zone din mediul rural sau dezavantajate, se întâmplă des ca, după ce posturile vacante sunt ocupate, titularii să solicite imediat detaşarea într-o altă localitate. Astfel, elevii din comunele sau satele mici rămân fără pedagogi pregătiţi, iar şcolile de acolo sunt nevoite să apeleze la suplinitori, pentru că posturile de unde s-au detaşat cadrele didactice după examenul de titularizare nu mai sunt vacante şi se pot ocupa doar temporar. Nu în puţine cazuri detaşarea persistă chiar şi pentru decenii, iar elevii şi instituţia sunt văduviţi de posibilitatea de a dispune de personal bine calificat“, a explicat deputatul UDMR, Szabo Odon, iniţiatorul proiectului.

„O să se supere mulţi titulari“

Experţii în Educaţie spun că măsura este bine-venită pentru că ar putea diminua numărul de şcoli fără cadre didactice. „Să presupunem că un profesor prinde un loc de titular într-un sat, acolo fiind mai multe locuri disponibile. De multe ori se întâmplă ca dascălul aflat în această postură să nu îşi dorească acel post din cauza condiţiilor precare din şcoala respectivă şi, în general, din comunitatea cu pricina. Ori, în acest caz, el face cerere pentru a se detaşa la o şcoală dintr-o zonă mai prosperă şi cu condiţii adecvate de predare. Astfel, se ajunge la situaţii în care dascălul care a obţinut o detaşare să nu lucreze nici măcar o zi în judeţul unde a obţinut titularizarea şi, mai mult, îşi blochează postul. Acest mecanism reprezintă motivul pentru care şcolile din mediul rural au un deficit mare de profesori“, arată profesoara de Română, Cristina Tunegaru.

Aceasta subliniază că dacă proiectul va fi aprobat asta va supăra mulţi dascăli. „Mai este şi problema că detaşarea la cerere nu se face pe niciun motiv. Şcoala e forţată să dea detaşare chiar dacă profesorul nu are niciun motiv obiectiv pentru a solicita acest lucru. Când am susţinut în vară examenul de titularizare în judeţul Ilfov, cred că 75% din profesorii care au dat concurs nu voiau să rămână aici. Ca să concluzionez, ideea este bună, dar nu ştiu dacă va putea fi pusă în aplicare. Detaşarea este o practică foarte frecventă. O să se supere mulţi titulari“, a conchis Tunegaru. La rândul său, preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, subliniază că prin acest proiect s-ar putea diminua fenomenul migraţiei profesorilor slabi care ajung să predea în marile oraşe pentru că ştiu „pe cine trebuie”. „Au apărut în spaţiul public numeroase cazuri de profesori, cu pile prin partidele politice, care s-au titularizat în judeţe unde de obicei sunt locuri după care Inspectoratele, despre care ştim că sunt politizate, le solicitau detaşarea în Bucureşti. Iniţiativa este bună şi pentru că ar încuraja stabilitatea dascălilor la catedră. O clasă care are parte, în fiecare an, de profesori diferiţi cel mai probabil va avea rezultate vizibil mai scăzute în comparaţie cu o clasă care a avut aceiaşi dascăli timp de patru ani, cât durează un ciclu şcolar“, a subliniat specialistul.

Cât despre reprezentanţii autorităţilor statului, aceştia se arată circumspecţi în privinţa proiectului. „Măsura legislativă este bine-venită, dar asta numai dacă va fi însoţită de finanţări substanţiale pentru şcolile din fiecare judeţ. Plus facilităţi în ceea ce priveşte cazarea sau transportul. Nu putem să condamnăm un profesor pentru că îşi obţine postul de titularizare în Vaslui, iar după aceea pleacă la Bucureşti. Până la urmă fiecare îşi vizează propriul interes. Degeaba îi constrângi să rămână să predea într-un sat, dacă sunt condiţii paupere“, a declarat Marian Banu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Bucureşti.

„Propunerea trebuie să fie analizată. E adevărat că sunt multe posturi blocate pentru faptul că sunt rezervate de cei care au obţinut postul de titular. Ideea este că trebuie găsite cele mai bune soluţii astfel încât să nu rămânem cu şcoli goale, aici referindu-mă la cele din mediile defavorizate, dar în acelaşi timp e necesar să asigurăm condiţii de predare decente cadrelor didactice indiferent de judeţul în care şi-au obţinut postul de titular“, spune Ariana Bucur, secretar de stat pe învăţământul preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei.