Şcoală

articolul anterior articolul urmator

PISA faţă-n faţă cu realitatea

20
3 Feb 2017 10:40:44
Nicolae Manolescu

Pentru cei care nu ştiu, PISA este un clasament al performanţelor şcolare din 72 de ţări, alcătuit de departamentul Educaţiei din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), al cărei membru România nu era încă în urmă cu un an.

Directorul departamentului este germanul Andreas Schleicher, 52 de ani, profesor de fizică, dar fără cine ştie ce activitate didactică, mai ales de când funcţia l-a transformat într-un fel globe-trotter, obligându-l să bată lumea pentru a-şi prezenta criteriile de clasificare, care sunt opera lui, şi de evalua la faţa locului starea pregătirii elevilor de 15 ani, adică, a celor aflaţi la sfârşitul gimnaziului, şi în pragul liceului. Ordinea ţintelor pe care Andreas Schleicher şi le propune în călătoriile lui, prezentarea criteriilor şi, respectiv, evaluarea stării de fapt, nu e întâmplătoare. Veţi vedea de ce. Dar înainte de a intra în discuţia propriu-zisă, să ne aruncăm o privire pe criterii şi pe clasamentul realizat pe baza lui.

De ce am pune în aceeaşi oală, pe lângă textele destinate lecturii, tipuri de învăţământ fatalmente diferite ca tradiţie şi evoluţie. Îmi vine greu să cred că şcoala franceză şi cea kosovară, exemple alese la întâmplare, au destule elemente în comun ca să le aplicăm aceleaşi criterii de evaluare.

Tipuri de învăţământ

Personal, îmi pun patru întrebări. Una: care este nivelul cunoştinţelor ştiinţifice (biologie, fizică, chimie, IT etc.) dobândite în gimnaziu? Un nivel elementar, desigur, aşa că nu ştiu cât de important este el cu adevărat în formarea elevilor. A doua: despre ce fel de texte vorbim, când ne referim la capacitatea de a le citi corect? Probabil că în măruntaiele programului există precizări în acest sens, dar despre care comentariile specialiştilor, favorabile sau nu, din presa occidentală pe care le-am citit (de pildă, în L'Obs din 8-16 decembrie 2016), nu suflă un cuvinţel. Or, eu cred că nu e tot una să înveţi a citi un act oficial sau un articol de ziar şi să te descurci în faţa unei opere literare. Nu toate textele încap într-o singură oală. A treia întrebare: de ce am pune în aceeaşi oală, pe lângă textele destinate lecturii, tipuri de învăţământ fatalmente diferite ca tradiţie şi evoluţie. Îmi vine greu să cred că şcoala franceză şi cea kosovară, exemple alese la întâmplare, au destule elemente în comun ca să le aplicăm aceleaşi criterii de evaluare. Sau alt exemplu: ce asemănare poate să fie între şcoli atât de diferite precum aceea japoneză şi aceea românească? În fine, o întrebare care vizează direct esenţa problemei: nu cumva clasamentul stabilit anual de Andreas Schleicher ia ca bază de pornire criteriile, în loc să plece de la realitatea şcolii de pe diferitele meridiane? Impresia mea este că faimoasa ierarhie PISA aşează lucrurile cu capul în jos. Asta nu se cheamă judecată, ci mai degrabă, prejudecată.

Un lucru m-a amuzat în ideile lui Andreas Schleicher, şi anume că succesul Chinei constă în faptul că şcoala din imensa ţară asiatică s-ar datora caracterului echitabil pe care comunismul i l-a asigurat vreme de decenii.

Iată, acum, clasamentul pe 2016: la ştiinţe, la matematică şi la lectură, pe locul întâi se află şcoala din Singapore; Japonia e pe locul doi la ştiinţe şi pe cinci la matematică, dar nu e nici măcar în primele cinci la citire; prima ţară europeană este Estonia la ştiinţe, a doua, Finlanda, la citire; SUA abia pe 25 la ştiinţe, iar Franţa, pe 27, 28 şi 19 la cele trei; Germania nu se vede nici cât Macao, care este a treia la matematică (probabil graţie obligaţiei de a aduna şi înmulţi banii în cazinourile locale, unicele autorizate în toată China!).

Un lucru m-a amuzat în ideile lui Andreas Schleicher, şi anume că succesul Chinei constă în faptul că şcoala din imensa ţară asiatică s-ar datora caracterului echitabil pe care comunismul i l-a asigurat vreme de decenii. Lasă că nu văd China nicăieri în primele locuri, chiar dacă Taiwanul se află pe patru la matematică, iar cât priveşte Hong Kong, pe doi la citire şi la matematică, şcoala de acolo are o tradiţie conservatoare britanică, nicidecum una comunistă chinezească.

Îmi pare rău s-o spun, dar se vede că Andreas Schleicher, altminteri, un neamţ simpatic şi comunicativ, n-a predat decât prea puţin în şcoală. Am avut şi noi, după 1989, doi miniştri şi doi secretari de stat la învăţământ care nu erau dascăli. Ştim cum e. Ştim cu câte reforme ne-am procopsit de la mijlocul anilor 1990 încoace şi în ce hal a ajuns şcoala românească astăzi. Aşa cum nu există şcoală în care nici un dascăl să nu fi pus pus piciorul, nu există nici dascăli care să nu fi călcat în şcoală.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

20 Comentarii

Paun Al
3.02.2017, 11:29:56

Dobandirea cunoştinţelor ştiinţifice de matematica ,biologie, fizică, chimie, IT ... poate fi comparata , pentru ca limbajul , metodele de cunoastere ,argumentatia, logica .... stiintei sunt universale . Apoi mai este capacitatea de a citi , de a scrie , de a intelege ,de a comunica in limba fiecaruia . Si intr-o limba de circulatie internationala . Scoala ar trebui sa ne educe sa fim in stare comunicam , sa transmitem si sa receptionam corect cunostintele , informatiile . Apoi utilitatea normelor morale , etice de conviretuire in societate . Ca si responsabilitatea personala si sociala . Primul pas in cunoastere este intelegerea stiintifica , rationala a lumii in care traim si capacitatea de a gandi logic , rational , de ca cauta , de a ne pune intrebari , cultivarea spiritului critic ... si toate celelate ni se vor da noua ...le vom descoperi singuri .

+6 (8 voturi)
Pathfinder RO
3.02.2017, 12:11:57

Bravos! Scurt dar la obiect. Am tot dezbatut testele PISA pe aici si concluzia (oamenilor intregi la minte) a fost ca sunt irelevante.

-2 (4 voturi)
Swami
3.02.2017, 13:17:55

Bineinteles ca sunt irelevante pentru cei care vor sa formeze nu stiu ce elite. Insa sunt relevante din punct de vedere al adaptabilitatii la viata reala. Cine a fost in Asia, China, Singapore, Japonia, Vietnam, va observa capacitatea particulara a acestora de a specula situatiile in viata. Comunismul in China nu seamana cu comunismul din Europa. Societatea asiatica isi extrage valoriile din traditia perpetuata in familie, nu din comunism. Comunismul e doar o spoiala care dpdv istoric a creata o natiune unita intr-un scop comun. Acela de a deveni imperiu si de a nu mai putea fii ngenuchiata de o "amarata" de natiune precum Japonia. Am putea sa o numim o societate "tribala" unde interesul familiei largite predomina interesului individual. Accesul la informatie datorata mediului educational, capacitatea de analiza obtinuta prin sistemul de invatamant impreuna cu traditia asiatica, le da o forta si mobilitate fantastica. In China nu le e rusine sa spuna ca exista copii care nu au acces la educatie. Nu sunt atat de mandri incat sa le fie jena sa ceara donatii strainilor pentru a finanta educatia in China. Sunt pragmatic, realisti, si stiu ce vor. Sa supravietuiasca in primul rand, in al doilea rand cat mai confortabil, si pe urma sa domine. Nu o sa vedeti cladiri in Romania ce veti vedea in Shanghai, Beijing, etc. Nu am ce sa explic, fiecare traieste cu prejudecatile sale. Noi Europenii, avem asa un complex de superioritate. Traim din amintirile despre Grecia Antica, Imperiul Roman si Crestinism. Lumea arata cu totul altfel in ziua de azi. Cultura o impune invingatorul. America se trezeste. Europa inca doarme.

+1 (3 voturi)
Pathfinder RO
3.02.2017, 14:24:44

Swami Bre, tu te-ai uitat peste vreus test PISA sa vezi cum arata? Daca nu, iti trimir eu un link si dupa aia iti dai cu parerea. Fair enough?

-3 (3 voturi)
Cezar Mihaila
3.02.2017, 13:47:03

Păcat ca domnul Manolescu nu menționează poziția mediocra a României (locul 45, înaintea Ciprului și Bulgariei). Singapore și Macao sunt dominate de familii chinezești înstărite. În astfel de familii educatia copiilor este prioritate absoluta. Clasamentul PISA reflecta aceasta realitate.

+2 (4 voturi)

Vezi toate comentariile (20)